Categorized | Cultură

Filarmonica din Oradea este şi ea în criză

Se ştie foarte bine că într-o perioadă de criză cele mai afectate sunt instituţiile culturale, fie ele locale sau naţionale. Asta pentru că de acolo se taie pentru prima dată banii. Este şi cazul Filarmonicii de Stat din Oradea care nu se poate lăuda cu un buget oprea generos din partea autorităţilor locale singura lor speranţă rămânând proiectele naţionale sau europene.

În cazul de faţă este vorba despre Institutul Cultural Român (ICR) acolo unde directorul filarmonicii orădene susţine că are depuse câteva proiecte importante pentru instituţia pe care o conduce. „O să încercăm să facem rost şi de ceva bani. Avem câteva proiecte în analiză la ICR şi suntem convinşi că vom câştiga câteva. Ni s-a spus că vom primi un răspuns clar până la sfârşitul lunii dar noi sperăm să aflăm rezultatele încă de la jumătatea ei”, a explicat Todor Albert care a fost completat de secretarul muzical Tóth Gábor: „Nu este deloc uşor să găsim un echilibru între calitatea programelor prezentate şi banii alocaţi pentru ele. Se ştie că persoanele care vin la Filarmonică aparţin unei categorii selecte la care nu putem să le prezentăm orice fel de spectacol”, a declarat secretarul muzical care a mai adăugat că acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul orchestrei care a ajuns între primele 5 din România şi trebuie să îşi păstreze spectacolele la o calitate înaltă. Conducerea filarmonicii speră să mai rotunjească bugetul instituţiei în perioada care urmează ca urmare a solicitărilor pe care le are din partea studenţilor care vor termina anul acesta facultatea şi care doresc să participe la ultimul clopoţel în sala Filarmonicii de Stat.

This post was written by:

- who has written 4398 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult