Categorized | Internaţional

Se întâmplă şi la case mai mari. Criza economică nu iartă Spania, Italia, Anglia sau Germania

Nu intenţionăm să acuzăm sau să scuzăm pe nimeni. Nu ne interesează poziţiile politice pro sau contra Guvern şi nici conflictele absurde ale politicienilor noştrii, indiferent de tabăra politică din care fac parte. Vrem însă să vă arătăm cum stau lucrurile şi în alte ţări în ceea ce priveşte deficitul bugetar, adică diferenţa dintre sumele încasate de bugetele diferitelor ţări şi cheltuielile acestora.

În România deficitul bugetar şi măsurile de austeritate care urmează să fie luate au fost anunţate pentru întâia dată de preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele a vorbit despre un posibil deficit al României de 9,1% din PIB şi a susţinut că pentru a-l păstra la 6,8% va adopta următoarele măsuri:

– reducerea fondului de salarii pentru aparatul bugetar cu 25%, cu menţiunea că salariul minim nu va scădea sub 600 lei;

– reducerea pensiilor cu 15% ;

– reducerea masivă a subvenţiilor, alocarea lor către cei care au nevoie;

– ajutorul de şomaj se reduce cu 15%;

– cele 16 programe sociale vor fi regândite şi reanalizate;

– veniturile obţinute de la stat vor fi impozitate cu procente foarte mari, cum sunt cei care sunt în consiliile de administraţie, fiind salariaţi ai diferitelor Ministere.

Nici vecinilor noştrii maghiari nu le merge prea bine. Imediat după ce actualul premier Viktor Orban a ajuns la guvernare a început să se plângă de actuala situaţie a ţării. După ce FMI prognozase că Ungaria va ajunge la un deficit de 3,8%, Fondul va trebui să îşi modifice prognoza la 7.7,5% din PIB pe 2010 ceea ce nu este deloc puţin.

Ţările cu o economie puternică au şi ele probleme

Dacă despre România şi Ungaria se poate vorbi ca despre două ţări lipsite de experienţă pentru că nu au vechimea ţărilor importante în UE, nici Anglia, Germania, Italia sau Spania nu se pot lăuda că au evitat criza.

În Anglia spre exemplu, premierul David Cameron a lansat un avertisment asupra situaţiei economiei britanice şi a explicat că pentru a evita deficitul bugetar este nevoie de acţiuni ferme. Marea Britanie are în 2010 un deficit estimat la 11% din Produsul Intern Brut. Conform premierului, fără acţiuni ferme Anglia ar putea ajunge să plătească până în 2015 o dobândă anuală de 70 de miliarde de lire sterline, în contul debitului naţional.

„Deciziile pe care le vom lua vor afecta fiecare persoană din ţara aceasta. Iar efectele acestor decizii vor rămâne cu noi pentru mulţi ani, poate chiar pentru decenii”

a declarat David Cameron, pentru „The Times”.

Germania a ajuns în 2010 la un deficit de peste 86 de miliarde de euro adică 3,3% din PIB, cancelarul Angela Merkel subliniind că Germania nu-şi mai permite să se întindă cu cheluielile şi că va trebui să le reducă cu cel puţin 10 miliarde de euro anual, până în 2016. Cancelarul susţine că se vor lua măsuri care ar putea include reducerea numărului de posturi din sectorul public, tăierea alocaţiilor pentru tinerii părinţi, reducerea cheltuielilor militare sau majorarea taxelor pentru furnizorii de energie.

Nici în Spania situaţia nu este tocmai roză. Conform „NewsIn” Parlamentul de la Madrid a adoptat la diferenţă de un vot, pachetul de măsuri de austeritate propus de guvernul minoritar condus de socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero, care propune economii de 15 miliarde de euro pentru reducerea deficitului bugetar, ceea ce presupune reducerea salariilor bugetarilor cu 5% în 2010, îngheţarea lor în 2011 şi reduceri drastice în instituţiile bugetate.

În Italia, potrivit presei din peninsulă, executivul de la Roma vrea să scadă remuneraţia membrilor Guvernului cu 10-15% şi salariile managerilor din administraţia publică, cu venituri mai mari de 100 de mii de euro, cu 10%.

This post was written by:

- who has written 4374 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult