Categorized | Social

Dumitru Voloşeniuc face lumină în problema mult trâmbiţatei segregări etnice a Teatrului de Stat

Oradea Press a refuzat, încă de la început, să abordeze subiectul reorganizării acestor instituţii din două motive. În primul rând pentru că, din punctul nostru de vedere, modificările care se aduceau nu erau unele foarte importante, şi în al doilea rând pentru că pe noi ne interesează informarea corectă a cititorilor şi nu incitarea la atitudini sociale exagerate.

Faptul că orădenii au înţeles însă foarte bine despre ce este vorba în hotărârile luate de reprezentanţii Consiliului Judeţean s-a văzut în numărul celor care au ales să aprindă lumânări la Teatru sau să protesteze prin diferite modalităţi. Nu spunem că suntem într-u totul de acord cu deciziile luate de consilierii bihoreni dar considerăm că oamenii merită să cunoască situaţia în mod obiectiv, pornind de la cifre, statistici şi opinii avizate. Odată cunoscute aceste lucruri, orădenii sunt liberi să acţioneze aşa cum consideră de cuviinţă, ba chiar, în limita posibilităţilor, îi sprijinim şi noi.

Poate că mulţi dintre dumneavoastră nu aţi fost de acord cu explicaţia din şapoul materialului, şi anume că „modificările care se aduceau nu erau unele foarte importante”. Dacă veţi urmări foarte atent lista cu funcţiile care vor fi reduse (destul de puţine la număr) veţi observa că majoritatea celor care vor pleca fac parte din personalul auxiliar, nu sunt actori sau scenografi (excepţie face Filarmonica, de unde vor pleca mai multe persoane care sunt importante pentru actul artistic), ca atare nu vorbim aici de o reducere drastică a persoanalului sau, cum au argumentat unii, distrugerea culturii din judeţul Bihor.

Cât despre modul în care vor fi reorganizate aceste instituţii, cred că timpul ne va demonstrat tuturor dacă a fost o decizie bună sau una pripită.

Punctul de vedere oficial

Dincolo de ce s-a spus sau s-a explicat în presa locală există două poziţii oficiale care sunt asemănătoare. Prima este cea a directorului Teatrului de Stat, Daniel Vulcu care a remis un comunicat de presă în care explica, în linii mari, că nu există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte soarta instituţiei. Al doilea punct de vedere este cel remis de Consiliul Judeţean Bihor prin vocea vicepreşedintelui Dumitru Voloşeniuc pe care vi-l prezentăm, aşa cum v-am obişnuit, integral.

„Deoarece reorganizarea unor instituţii a stârnit discuţii în presă, în numele conducerii Consiliului judeţean Bihor, fiind coordonator al Direcţiei generale economice, doresc să explic unele aspecte şi să ofer bihorenilor interesaţi de subiect câteva date.

Nu considerăm constituirea celor două noi instituţii o segregare etnică. Practic, prin specificul actului cultural, cele două secţii, română şi maghiară, ale Teatrului de Stat, Teatrului „Arcadia” şi Filarmonicii Oradea, erau constituite şi chiar funcţionau pe principiu etnic – piese pentru adulţi şi pentru copii în limbile română şi maghiară, cântece şi dansuri populare române şi maghiare. Dealtfel, există teatru evreiesc în Bucureşti, teatru german în Timişoara, teatru maghiar în Cluj-Napoca şi în Timişoara.

Reorganizarea teatrelor şi a filarmonicii este o necesitate impusă de situaţia economică.

Criza economică şi măsurile impuse de Guvern au redus veniturile Consiliului judeţean şi, implicit sumele pe care le poate aloca instituţiilor aparţinătoare. Prin Ordonanţa 18/19.08.2010 au fost diminuate sumele defalcate din TVA pentru toate tipurile de cheltuieli. Sumele şi cotele alocate din impozitul pe venit au scăzut ca urmare a dispariţiei de pe piaţă a unor agenţi economici şi a diminuării salariilor bugetarilor cu 25% conform Legii 118/2010. Prin OUG nr 63/1010 au fost scăzute cu câte un procent cotele defalcate din impozitul pe venit şi sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit.

În plus, conform legii bugetului de stat, sumele alocate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate se completează cu fonduri proprii. De asemenea, prin Ordinul comun MAI şi MF nr.7/57/17 ianuarie 2011 a stabilit nivelul maxim al cheltuielilor de personal. Pentru Consiliul judeţean Bihor şi instituţiile sale suma aferentă pentru 2011 este de 76.596 mii lei.

Toate aceste constrângeri au făcut imperioase măsuri de reorganizare. Hotărârea de externalizare a unor servicii ale DGASPC, luată în aceeaşi şedinţă de consiliu, deşi face parte din aceleaşi mărsuri de reorganizare a stârnit mai puţin interes decât reorganizarea de la  cultură.

Câteva date pentru înţelegerea situaţiei economice

În 2010, Teatrul de Stat Oradea a fost subvenţionat cu peste 52 de miliarde de lei vechi şi a realizat  4 miliarde, din vânzarea biletelor şi chirii. Teatrul Arcadia a fost subvenţionat cu 11 miliarde şi a realizat un miliard de lei. Filarmonica de Stat Oradea a primit subvenţii din buget de 61 de miliarde de lei vechi, realizând 2,6 miliarde.

La nivelul conducerii Consiliului judeţean suntem conştienţi că nu se poate pretinde culturii să fie eficientă economici, că teatrul sau filarmonica nu sunt societăţi comerciale generatoare de profit. Însă, în situaţia economică actuală, a devenit evident că bugetul judeţului nu mai putea subvenţiona în proporţie de peste 90% aceste instituţii. Toţi consilierii judeţeni, indiferent de partid, au înţeles necesitatea măsurilor luate. Declaraţiile teatrale de dragul imaginii, sau abţinerile de la vot, din solidaritate, au  puţină relevanţă.

Votul din şedinţă a demonstrat că măsurile erau necesare

Măsurile de echilibrare a bugetelor sunt însoţite şi de reduceri de personal. Acestea nu sunt plăcute nimănui. Am optat pentru reduceri treptate, şi cu gândul la oamenii care urmează a fi disponibilizaţi, şi pentru a nu tulbura activitatea, oferind instituţiilor o perioadă de adaptare la noile organigrame.

Segregarea etnică pe care o acuză unii, este de fapt o „segregare” economică. Cele două instituţii vor avea bugete separate, pe care le vor gospodări independent. Fiecare dintre ele îşi cunoaşte spectatorii, români sau maghiari, profilul lor, tradiţiile culturale.

Poate că denumirea de „instituţie de spectacole” i-a deranjat pe unii care deplâng dispariţia unui „brand”. O denumire este doar un amănunt care poate fi schimbat cu uşurinţă. Consiliul judeţean a dorit să sublinieze că teatrul „de stat” trebuie să se transforme într-o instituţie cu un grad mai mare de competitivitate, pentru a exista, în primul rând prin spectacole, nu doar prin subvenţii.

Sunt convins că oamenii nu vin la teatru de dragul denumirii instituţiei. Vin pentru spectacole, de cât mai bună calitate, cât mai diverse, pentru toate gusturile publicului. Dacă aceste obiective vor fi îndeplinite de noii manageri, sunt sigur că aceasta va antrena şi venituri proprii mai mari decât până acum.

Dumitru Voloşeniuc – vicepreşedinte al Consiliului judeţean Bihor”

This post was written by:

- who has written 4375 posts on Presa Oradea.


Contact the author

One Response to “Dumitru Voloşeniuc face lumină în problema mult trâmbiţatei segregări etnice a Teatrului de Stat”

  1. maria m spune:

    Spectacole”fara subventii”pentru toate gusturile!!! Ce sa intelegem de aici? Ca teatrul va cobori la public si nu publicul va fi educat pentru teatru? Ca in Oradea actul de cultura va trebui”sa produca”??? Sa vina Guta, Bote, Biancele , Crudele , Salamii , Vijeliile! Nu e nevoie de promovarea spectacoleleor cu acestia! E nevoie de trupe de securitate , bodyguarzi ca sa tina lumea care va buluci spre „actul de cultura” promovat de „institutia publica de spectacole”.Si nu va temeti! Vor veni si sponsorii ca doar dintre ei s-a ridicat „floarea ” care sta in fruntea bucatelor! Voloseniuc si Vulcu stiu cu precizie de ce au nevoie oradenii care s-au incapatanat sa ramana pe malurile Crisului!! Noroc cu ei! Mare noroc pentru oradeni!

Trackbacks/Pingbacks


Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult