Categorized | Editorial

Despre șezători TV și becalisme

Iubesc fotbalul. Ca toți microbiștii români nu ratez marile derbiuri din Europa dar nici la meciurile din Liga 1 nu îmi este jenă să mă uit. Nu o fac din patriotism ci datorită faptului că, cel puțin în ultimii ani, fotbalul, la nivelul echipelor de club din România, s-a îmbunătățit. Nu vă grăbiți să mă contraziceți pentru că eu nu judec, în general, fotbalul după performanțele pe care le are echipa națională sau le au echipele de club în Europa. Judec fotbalul după ce văd, și îl compar cu ce văd la alții. Am văzut meciuri foarte spectaculoase în Liga 1 și nu doar între echipele de pe locuri fruntașe. Meciuri proaste vezi și în Italia (m-au plictisit teribil meciurile Fiorentinei pe care le tot difuzează Digi Sport) sau în Spania (rar găsești vre-o surpriză când joacă Barcelona cu altă echipă decât cu Real, și, în ultima perioadă, nici atunci), să nu mai vorbim de Franța.

Din altă categorie mi se par meciurile din Germania și Anglia care au, în mod clar, un alt nivel.

Fotbalul românesc suferă însă de multe deficiențe care ne aruncă mult în spatele acestor campionate. Cea mai importantă ține de managementul echipelor, apoi de comportamentul deplasat al oamenilor din fotbal și de lipsa de profesionalism a presei sportive. Structural eu nu văd, nici măcar la cluburile mari din România, o organigramă bine definită.

La Steaua, spre exemplu, se crează instantaneu un post pentru Duckadam când ceste cazul sau unul pentru MM Stoica atunci când fiul risipitor decide să se întoarcă, în genunchi evident, la stăpân.

La Dinamo se promite un loc în conducere pentru Florentin Petre și pentru Dănciulescu iar la Rapid, ba vine ba pleacă Rică Răducanu. Nu mă înțelegeți greșit, nu am nimic împotriva ideii de a prelua în conducere fostele mari glorii ale unei echipe (sau acoliții patronului) dar mi se pare o deficiență îngrozitoare să nu ai o organigramă bine stabilită și să creezi organigrame din mers.

Despre comportamentul oamenilor din fotbal, nu mai prea poate fi nimic spus. Ceea ce nenea Iancu (Jabba pentru suporterii înfocați) numea show (atunci când spunea că va impune prin contract ca oamenii din fotbal să nu vorbească decât la televiziunile care vor plăti pentru a difuza meciurile din Liga 1) este de fapt un circ infect.

Unul în care, anumite personaje, mai mult sau mai puțin alfabetizate, cu mai multă sau mai puțină materie cenușie, dar întotdeauna fără bun simț, își împroașcă cu noroi colegii de la alte echipe, arbitrii și (cum des face pitecantropul din Ghencea) proprii jucători, considerați de toată lumea un fel de sclavi de cea mai joasă speță.

Despre jucători se discută ca în evul mediu, omul meu, plătit de mine, bagabondul, sclavul, etc, când în fapt el este asemenea oricărui angajat, (este drept, mai bine plătit decât alții) care prestează un serviciu în baza unui contract. Atât.

Oamenii aceștia, Gigi Becali, Cristi Borcea, George Copos, Marian Iancu, Adrian Mititelu, Adrian Porumboiu, Mihai Stoica, Dumitru Dragomir sau Vasile Avram sunt adevăratul cancer al fotbalului Românesc.

În jurul lor s-a dezvoltat un fel de clică complicitară formată din mercenari de cea mai joasă speță, fără demnitate, principii și bun simț, care îi susține și încurajează în permanență. Ei sunt „jurnaliștii” sportivi, oameni deosebit de critici cu cei amintiți mai sus, dar doar atunci când nu sunt de față.

Vorbim aici despre oamenii care mint cu nerușinare în publicațiile la care sunt angajați apoi îi sună pe cei despre care au mințit să le ceară scuze, oameni care se conformează fără niciun crâncnit atunci când li se spune să tacă din gură.

L-am văzut de multe ori pe Silviu Tudor Samuilă zâmbind complice la insulte lui Becali sau punând gaz pe foc în scandalurile care au loc la GSP TV, cu o naturalețe înspăimântătoare. Nu doar la el, nu se mai poate vorbi de mult, de decență, de bun simț, de principii, de coloană vertebrală, de obiectivism, de presă.

În spatele oricărui demers care se vrea a fi jurnalistic se ascunde fișa de ratting care îi transformă pe acești oameni din jurnaliștii (de fapt, nici măcar nu știu dacă au fost vreodată ziariști), într-un fel de circari ieftini, instigatori, chițibușari.

În loc să ia atitudine atunci când analfabeții din fotbal, căpătuiți peste noapte, se apucă să insulte, să jignească sau să mintă cu nesimțire, ei zâmbesc complice cu mintea la fișa de ratting și, evident, la banii care le vor intra în buzunar la sfârșitul lunii. Noroc că își mai scot unii altora ochii, sub masca concurenței.

Așa am aflat într-o zi, de pe GSP.ro, că una dintre emisiunile de satiră și umor (una de calitate, cred eu) „Pe bune” cu Mihai Mironică și Radu Banciu a fost desființată de patronul oier din Pipera. Așa, pur și simplu. Nu i-a plăcut lui că era des ironizat așa că a interzis ca Pro TV și Sport.ro să mai pună piciorul în Ghencea. Iar aceștia, s-au conformat. Au scos emisiunea din grila de programe. Dumneavoastră vi se pare asta un lucru normal?

La fel de anormală este și politica Sport.ro. Un fel de TV Șezătoare în care se adună toți jurnaliștii aceștia (care atunci când sunt moderatori fac pe obiectivii dar când sunt invitați devin brusc extrem de subiectivi) și își dau cu părerea cu privire la fenomen.

Sunt zilnic sunați Jiji sau Jabba, Mititelul sau Dragomir, pentru că ei înjură și insultă mai des decât alții și sunt difuzate în background imagini de la meciurile pe care au avut dreptul să le transmită (acum 2 ani, evident). Așa își justifică existența o televiziune care se vrea a fi cu profil sportiv.

Spre deosebire de ei (nu știu cât o să mai țină această magie) Digi Sport dă meciuri din cele mai importante campionate. Păcat însă că ceea ce ar trebui să fie spectacol este stricat de comentariile sau analizele unor oameni care, fie nu au aproape nimic în comun cu fotbalul (cum este cazul lui MM Stoica) fie sunt incapabili să analieze așa cum ar trebui meciurile (dacă ar fi fost capabil, Ilie Dumitrescu ar fi antrenat formații de top și nu echipe „no name” din Cipru).

Din păcate, această cloacă infectă formată din patroni de doi bani, manageri penibili și jurnaliști total lipsiți de profesionalism transformă tot fotbalul românesc într-o mare groapă de gunoi.

Un fotbal care nu este chiar cel mai bun din Europa, dar un fotbal care ar avea șanse de viitor dacă ar fi lăsat să se desfășoare așa cum ar trebui, dacă cluburile de fotbal ar avea reguli și organigrame clare, ar fi populate de specialiști, ar avea patroni care ar înțelege care este cu adevărat rolul lor într-un club și dacă ar avea parte de evaluări și analize pertinente făcute de jurnaliști profesioniști.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4388 posts on Presa Oradea.


Contact the author

One Response to “Despre șezători TV și becalisme”

  1. Reporter spune:

    Intr-adevar, emisiunea „Pe bune” era altceva. Curvoisierul bauturilor ori New York Times`ul ziarelor, poti sa-i spui cum vrei. Satira fina si divertisment digerabil, livrate de doi artizani ai showului de calitate: Banciu si Mironica. In ceea ce-l priveste pe distinsul Samuila, probabil parcurge un scenariu impus de altii. Oricum, modereaza mai bine emisiuni decat comenteaza meciuri. Bafta!

Trackbacks/Pingbacks


Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult