Categorized | Cultură

Traian Ştef a explicat în ce constă „Deficitul de prezent la români”

Scriitorul Traian Ştef a susţinut joi, în Sala Mare a Primăriei o conferinţă intitulată „Deficitul de prezent la români”, conferinţă bazată pe cartea cu acelaşi nume publicată în urmă cu câteva luni. Cu această ocazie, au fost lansate şi două antologii de poezie care i-a avut ca autori pe Traian Ştef şi Ioan Moldovan.

Prietenii şi iubitorii revistei Familia s-au întâlnit joi în cadrul unei conferinţe intitulate „Deficitul de prezent la români” în Sala Mare a Primăriei.

Conferinţa, bazată pe cartea cu acelaşi nume a lui Traian Ştef, a fost o ocazie bună de a dialoga pe baza ideilor autorului.

„Suntem o naţiune foarte tânără şi tocami de aceea nu ne-am găsit locul şi identitatea în familia europeană”

a explicat Traian Ştef, la începutul conferinţei.

De ce spunem mereu că era mai bine înainte

Relaţia noastră cu prezentul este alterată, crede Ştef, pe de o parte de raportarea permanentă pe care o facem la trecut şi pe de altă parte de lipsa unei proiecţii clare în ceea ce priveşte viitorul nostru ca naţiune.

„Suntem mereu nemulţumiţi. Spunem ori de câte ori avem ocazia că era mai bine înainte, fie că ne referim la acest „înainte” ca înainte de 1989 sau de 1944.

Suntem în această relaţie în permanenţă neconfortabilă cu prezentul pentru că avem un mare deficit de prezent. El este datorat în parte şi faptului că în politică şi ideologie ni se promite în prezenţă un viitoar mai bun, mai luminos. În permanenţă se suprimă prezentul.

Trist este că dincolo de aceste ideologii şi politicianisme noi, ca popor, nu avem o proiecţie pe care să o ţintim. Totul este eterogen, la voia întâmplării. Câtă lume nu şi-a amanetat deja viitorul în speranţa unui prezent mai bun. Şi este el mai bun”

s-a întrebat retoric Traian Ştef.

Imitaţia formelor

Chiar dacă încercăm în permanenţă să ne găsim puncte de sprijin în trecut nici pe el nu îl cunoaştem cu adevărat, crede Ştef.

„Deşi se vorbeşte atât de mult despre „înainte”, nici măcar pe acesta nu ni-l cunoaştem cu adevărat. În şcoală am învăţat o istorie falsă creată să ne manipuleze nu să ne lumineze şi tocmai de acee nici măcar trecutul nu ni-l cunoaştem cu adevărat”

a afirmat Traian Ştef.

Rezultatul este cel pe care îl vedem în jurul nostru. Ne având un punct stabil de care să ne agăţăm încercăm să compensăm acest deficit imitând. Dar nici măcar la acest capitol nu ne pricepem.

„În termeni culturali ajungem la raportul dintre formă şi fond. Ne-am dezvoltat o cultură a imitaţiei dar nu imităm lucrurile pozitive, profunde. Nu imităm sensul şi filosofia lucrurilor ci manifestările lor vulgare.

Aşa se întâmplă şi în muzică şi în artă şi în toate domeniile importante ale vieţii. Imităm legi, instituții, reguli, idei. Cu asta însă se ocupă elitele.

De altă parte, din mijloacele mass-media, din filme, din auzite și văzute sunt împrumutate gesturi superficiale: un anumit mod de a se îmbrăca, de a vorbi, tipicuri de comportament, preferințe muzicale, gastronomice etc”

a explicat Traian Ştef.

Lumea sintetizată în trei cuvinte: mistificare, redundanţă şi eterogenitate

O altă problemă, evidentă în contextul enunţat de Ştef, este lipsa înţelegerii, în adevăratul sens, a lumii în care trăim şi a valorilor pe care pretindem că le-am adoptat.

Avem o deficienţă de a înţelege în mod organic aceste valori pentru că ele nu au apărut ca şi consecinţă a unei democraţii normale, şi nu am avut timp să le asimilăm aşa cum ar fi trebuit.

„Problema noastră este a ritmului în care încercăm să asimilăm valorile europene”

a explicat Traian Ştef pe care putem aici să îl bănuim de optimism. Asta pentru că asimilarea acestor valori nu ţine numai de timp ci şi de voinţa noastră interioară de a o face, capitol la care eu cred că încă suntem deficitari.

Cu toate acestea Traian Ştef portretizează succind şi direct lumea în care noi trăim: mistificare, redundanţă şi eterogenitate. Mistificare pentru că adevărul şi falsul, binele şi răul sunt amestecate în aşa fel încât să fim mai uşor de manipulat.

„Dacă în 1989 speram că Revoluţia ne va aduce o demistificare, încă de la apariţia lui Iliescu am înţeles că trăm într-un fel de democraţie amestecată cu comunismul”

a exemplificat Ştef.

O altă caracteristică a lumii în care trăim este redundanţa. Adică baterea pasului pe loc, repetiţia neputincioasă şi fără idei.

„România a rămas şi astăzi o lume a inginerilor din uzinele ceauşiste care în loc să contribuie la producţie, fac pontajul muncitorilor”

a afirmat autorul.

În sfârşit, a trei caracteristică importanţă este eterogenitatea, adică opusul organicismului, lăsarea tuturor lucrurilor în voia unei presupuse fatalităţi care ar trebui să rezolve, de la sine, problemele pe care le întâmpinăm.

Conferinţa s-a încheiat cu recitaluri de poezie şi lansarea a două antologii de poezie, „Ceremoniile” lui Traian Ştef şi „Poeme” a lui Ioan Moldovan, publicate în seria „Opera Omnia” la Iaşi.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4327 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Cum să iei de proști 200.000 de orădeni!

Un oraș de proști. Asta cred despre orădeni atât miticii de la Tarom cât și conducerea Aeroportului, incompetenți puși acolo pe un singur criteriu, carnetul de membru de partid! Un oraș de proști pe care poți să îi duci de nas distribuind presei un fake news pe care să-l rostogolească în ziarele lor și pe rețelele de socializare.
Aeroportul din Oradea este la un pas de a deveni un fânaț pe care să mai pască doar vitele și oile țăranilor din zonă. Din marea realizare a alianței UDMR-PSD-ALDE care conduce județul a mai rămas doar o rută de zbor spre București pe care cei de la Tarom au scumpit-o atât de tare încât nu va mai zbura nici dracu din Oradea. În acest context, cei vinovați, atât marionetele politice cât și cei care le-au pus acolo, în loc să explice cum s-a ajuns la situația de față și ce fac pentru a schimba lucrurile, trimit presei fake-news-uri în care se ceartă cu primarul Ilie Bolojan.

Citește mai mult