Nu știi până nu vezi cum este să ai în față o inimă umană deschisă și pe cineva care are puteri și drepturi de viață și de moarte asupra ei, care o bibilește, ca pe componentele unui ceas, și apoi pune bucățelele la loc, și ”ceasul” merge iar. Timișoara medicală serbează acum, în acest weekend, 20 de ani de când această minune se întâmplă și la noi, în Banat.
Îmi aduc aminte de emoția primei intrări într-o sală de operație pe cardiologie. Dar mai ales de starea pe care o simțeam la ieșire, de beția aceea a endorfinelor, venită din bucuria imensă de a fi fost părtașă la așa o minuneȘ deschiderea unei inimi, repararea ei, închiderea ei, convigerea ei să o pornească ”la cheie”.
În timp, în mai bine de un deceniu, am văzut mai mule intervenții pe cord deschis, de la un metru, de la jumătate de metru de plagă, de pe scăunel pus la capul pacientului, special pentru vizitatori. Care nu sunt mulți.
Nici studenții, nici mulți dintre medici nu au onoarea, bucuria și ce-o mai fi pe lista asta de stări, de a ajunge spectatori la operațiile pe cord deschis.
De aceea sper din toată inima (da, iar ea, inima!) că m-am achitat cu bine de povara aceea care vine ca privitor la o procedură atât de aparte: să spui celorlalți cum e, pentru a face ca munca asta, a chirurgului cardiovascular, să poată fi cunoscută mai bine.
Am scris în mai multe rânduri despre minunile care se întâmplă în sălile de operație din România, acolo unde chirurgii deschid inimi, am asistat la astfel de intervenții și la prof. Ion Socoteanu, și la prof. Marian Gașpar, la Timișoara, și am cunoscut activitatea secției doctorului Șerban Brădișteanu, la Floreasca, în București, văzând pe viu cum funcționează prima inimă artificială la care era conectat un om, la noi – cu inima nu te joci, nu e un deget, un apendice sau chiar un rinichi, daca greșești ceva, se duce.
Și, oricum, e deja pe ducă atunci când omul îți ajunge pe masă, pentru că nimeni nu vine să-i deschizi pieptul și să cotrobăiești pe acolo fără să aibă o problemă gravă…
Dar cel mai drag material îmi este cel publicat în Timpolis, tot într-o toamnă, după ce am stat o zi în coasta profesorului Marian Gașpar, pentru a vedea cum respiră, cum trăiește, cum așează lucrurile din inimă și din afara ei. Scriam atunci:
”Și ce l-ar face pe un om să aleagă și să rămână în meseria asta? Câtă nebunie îți trebuie să-ți dorești să faci ceva unde întâlnirea cu moartea este în spatele tău, în fiecare moment, unde nimic nu se întâmplă exact ca în cărțile de medicină, unde trebuie să accepți că, atunci când nu se mai poate face omenește nimic, și totusi, te bagi, șansele să ai încă un pacient decedat la răboj sunt foarte mari?
Ce l-ar face pe un om să se condamne singur la sleirea care vine după, la întrebări, la măcinare, când sunt și alte ramuri de medicină, chiar de chirurgie, unde se poate trăi mai comod, unde programul de opt ore nu înseamnă mult peste opt ore? Poate și reușitele le poți clasa drept „mai mari”, atunci când lucrezi în ritmul ăsta, când îți tragi esența din repornirea unei inimi?
Dar atunci și drumul dintre reușită și nereușită, curba asta sinuoasa amețitoare, care nu știi când o ia în sus sau în jos, este mai mare, iar între un plus și un minus stă o cale care te istovește mult mai mult, care te arde la două capete ca parte din firesc.
Poate și de asta, atunci când Marian Gașpar își spune vârsta, adica cei 48 de ani ai săi, nu poți sa-i spui, cochet: „nu îi arăți”. De fapt, nici nu știi ce arată, ca vârstă – chipurile anumitor oameni care trăiesc tot timpul ceva aparte pare atemporal.”
Institutul de Boli Cardiovasculare serbează acum 20 de ani de la prima intervenție pe cord deschis. Dar ce a fost până atunci, ce a fost după? Clinica de Chirurgie Cardiovasculară este înființată în 1990 prin scoaterea la concurs a două posturi de asistenți universitari în specialitatea de chirurgie cardiovasculară și a unui post de asistent universitar în specialitatea de cardiologie.
Aceste posturi au fost ocupate de către dr. Marian Gașpar, dr. Ovidiu Nutu pe chirurgie și dr. Lucian Petrescu – cardiologie. Nobila și dificila sarcină de a organiza nouă secție în cadrul Spitalului Victor Babeș- Timișoara, alături de chirurgia toracică, a fost preluată de prof. Dr. Ilie Pavelescu, care a venit de la București, din Spitalul Fundeni.
În partea de vest a țării era nevoie de un nou centru de chirurgie cardiovasculara, aceasta fiind o necesitate și o dorință mai veche a Universitatii de Medicină din Timișoara iar zona aceasta de țară trebuia și ea acoperită.
1990- 1991 – Organizarea secției de chirurgie cardiovasculară, pregătirea echipei medicale (medici chirurgi, anestezisti, cardiologi, asistente medicale, pompisti ) la Spitalul Fundeni, Bucuresti – prof. dr. I. Pop D. Popa Se lucrează la asigurarea bazei materiale, echipamente și materiale specifice chirurgiei cardiovasculare.
26 aprilie 1991 – Se efetuează PRIMA OPERAȚIE PE CORD DESCHIS la Timișoara, echipa fiind formată din prof. dr. Ilie Pavelescu, asist univ. dr. Marian Gașpar, asist univ. dr. Ovidiu Nuțu, dr. Ovidiu Brânzan – anestezist, gen. dr. Ioan Țintoiu – CEC, asist univ. dr. Lucian Petrescu – cardiolog. Operația a fost de înlocuire valvulară mitrală, cu valvă mecanică, și a fost cu rezultat bun.
1991- 1993 – Activitatea chirurgicala a fost crescut progresiv, patologia predominantă fiind cea valvulară, iar operațiile – de înlocuire valvulară cu valve mecanice sau biologice.
Chirurgia vasculară de asemenea a fost diversificată: by pass-uri aorto bifemurale, femuro-popliteale cu proteze de Dacron sau venă safenă internă, endarterectomii carotidiene, iliace. Activitatea chirurgicală a fost de la început împletită cu cea universitară didactică, având studenții din anul III cărora li se oferea de atunci cursul de semiologie chirurgicală.
Oct 1993 – Prof. dr. Ilie Pavelescu este pensionat, șef de sectie fiind numit prof. dr. Iosif Adalbert Szucsik – (chirurg generalist și vascular cu un stagiu de 1 an la Spitalul Fundeni , în chirurgia cardiacă), până în 1994.
Nov 1993 – Se înființează Centrul de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară – Timișoara, de către rectorul UMF – Timisoara, prof. dr. St. I. Dragulescu, care aduce aici secția de cardiologie de la Spitalul Județean, iar sectia de chirurgie toracică este transferată în Spitalul Victor Babeș, Centrul separându-se de Spitalul Victor Babes, căpătând autonomie de funcționare și organizare.
1993 – 1994 – Începe o nouă perioadă de organizare, medicii fiind trimiși la specializare în Franța, Germania, Israel, Ungaria și la centrele din țară: Târgu Mureș, Cluj, București.
1994 – Conducerea Centrului este preluată de către dr. Șerban Brădișteanu. Între 1994 și 1996 urmează o perioadă de renovare și modernizare. Se aduc două angiografe noi, moderne, Siemens, se organizează astfel Cardiologia Intervențională. Sălile de operație sunt organizate la etajul II al clădirii, cu pompe noi Stockert II, aparate de anestezie, monitoare.
La fel Terapia Intensivă se organizează cu 7 locuri dotate cu monitoare , gaze medicale, aspirație, aparate de asistare ventilatorie . Este adusă o echipă nouă de medici chirurgi, anesteziști, cardiologi, asistente medicale de la Târgu Mureș. Parte din echipa existentă deja la Timișoara pleacă la specializare în străinătate.
1996 – Se redeschide Centrul de Cardiologie și se reia activitatatea chirurgicală cardiovasculară la Timișoara, sub conducerea doctorului Șerban Brădișteanu, care efectuează aproximativ 100 de operații.
1997 – Doctorul Ș. Brădișteanu se transferă la București la Spitalul de Urgență, unde efectuează ulterior și primul transplant de cord din România. Clinica de Chirurgie Cardiacă este preluată interimar, din ianuarie 1997 și până în octombrie al aceluiași an de către asist. univ. medic specialist chirurg cardiovascular (întors de la Viena), Marian Gașpar.
Încep colaborarea și operațiile cardiace împreună cu echipele de chirurgi cardiaci de la Viena, prof. dr. Ernst Wolner, prof. dr. Gunther Laufer, prof. Dr. Michael Havel, prof. dr. Rainald Seitelberg, prof. dr. Werner Mohl . Se fac intervenții chirurgicale de înlocuiri valvulare, bypassuri aortocoronariene cu artera mamara internă.
– primele operații de anevrisme de aorta ascendentă – Operația Bentall
– operații pentru disectii aortice acute și cornice
– aprilie 1997 – prima operație în oprire circulatorie totală și hipotermie profundă pentru disecție de arc aortic
– 1997 – prima implantare de homogrefă aortică – împreună cu prof. dr. Gunther Laufer.
Oct. 1997 – Dr. Ion Socoteanu de la Spitalul Fundeni din București este numit de către Senatul UMF Timișoara și de către rectorul Șt. I. Drăgulescu în funcția de profesor și preia conducerea Sectiei de Chirurgie Cardiacă.
Activitatea chirurgicală crește și se diversifică, echipa chirurgicală este lărgită. Se abordează toate tipurile de patologie cardiovasculară, la adulți cât și la copii. Rezulatatele chirurgiei cardiace pediatrice nefiind cele mai bune, această activitate este întreruptă.
Urmeaza alte stagii de pregătire în străinătate pentru membrii echipei.
1997 – 2000 – Orgazizarea Programului de Transplant Cardiac.
Ian 2000 – Prima recoltare de organe la Timișoara ( dr. Marian Gașpar ) – cordul este trimis la Târgu Mureș profesorului Radu Deac.
Mai 4, 2000 – Se face primul transplant cardiac la Timișoara la un pacient de 16 ani, care, însă decedează după câteva săptămâni ca urmare a precarei urmăriri post-transplant și a întreruperii tratamentului de imunosupresie.
2000 – 2003 – Dr. Marian Gașpar este profesor invitat la Clinica de Chirurgie Cardiacă Innsbruck – Austria, preluată de către – prof. dr. Gunther Laufer.
Despre această perioadă din viața sa, prof. Gașpar spune: ”A fost etapa cu cea mai mare influență în cariera mea chirurgicala, la Innsbruck fiind reorganizată clinica universitară prin numirea prof. Laufer de la Viena, care crește numărul de operații de la 300 pe an la 900 și diversifică mult activitatea: chirurgie cardiacă pediatrică, transplant cardiac la adulți și copii, transplant pulmonar, assist device, chirurgia coronariană pe cord bătând, chirurgia fibrilației atriale, chirurgia mininvazivă și endoscopică, din 2001, chirurgia cardiacă robotică, din 2001, la toate aceste tehnici noi având privilegiul să particip în totalitate.”
Ian 2003 – Se reorganizează Secția de chirurgie cardiacă – ea se împarte în două secții: Secția de chirurgie cardiovasculară I – condusă de prof. dr. Ion Socoteanu, cu echipa: dr. Mioara Cocora, asist. univ. dr. Caius Streian, dr. Dan Nichifor, dr. Lucian Falnita și Sectia de chirurgie cardiovasculară II – condusă de conf. dr. Marian Gașpar (din 2007, profesor ), cu echipa: dr. Dan Cioată (medic primar), asist univ. dr. Gabriel Dumitrasciuc , asist univ. dr. Horea Feier, dr. Călin Jusca, dr. Daniel Nica, dr. Adrian Merce.
Activitatea chirurgicală crește de la 300 cazuri la 850 cazuri (2009), plus 300 cazuri de operații vasculare în ambele secții. De asemenea, activitatea didactică se modifică, chirurgia cardiacă devenind disciplină de predare la studenții din anul IV , români și străini (în engleză).
Se amplifică colaborarea cu Clinica din Viena, prof. Laufer ajungând doctor honoris causa – UMF Timișoara și profesor asociat la Institutul de Boli Cardiovasculare.
2004 – Se efectuează prima operatie de endarterectomie pulmonară – de către conf. Marian Gașpar, împreună cu prof. dr. Walter Klepetko – șeful secției de chirurgie toracică și a programului de transplant pulmonar din Viena, Austria.
Feb 2011 – Prof. Klepetko devine doctor honoris causa al UMF Timișoara.
2007 – Colaborare și operații – plastii de mitrală – cu echipa de la Novara Italia – dr. Marco Diena, dr. Gelu Cerin.
2007 – Operații de radioablație – dr. Khargi Krishna – Haga
2007 – Prof. dr. Marian Gașpar este organizator al Congresului Danubian, ed. XI– Timișoara
2008 – Operație de radioablație bipolară și valve aortice stenless – dr. Ullrich Rosenthal.
2009 – Anul cu cea mai intensă activitate chirurgicală și cele mai bune rezultate – 850 operații pe cord deschis și 300 operații vasculare , în două săli de operatie, 7 locuri terapie intensivă și 50 locuri pe secție (pentru ambele secții).
2007 – 2011 – au fost construite alte 3 corpuri de cladiri lângă cea veche:
– Corpul A – administrație , două amfiteatre pentru studenți
– Corpul B – parter – departament echocardiografie si noninvaziv, Holter
– Et 1 – departament electrofiziologie, cu două sali operatorii
– Et 2 – terapie intensivă – în curs de amenajare
– Corpul C – 3 etaje – în curs de finalizare
– subsol – medicină legală
– parter – CT multislice 128 – instalat/ farmacie/ amfiteatru
– Et 1 – terapie intensivă coronarieni – 15 locuri
– Et 2 – bloc operator nou – două săli de operație / sterilizare centrală
– Et 3 – Sectie cu 30 locuri
Prespectivele pe care le văd specialiștii instituției sun acestea: diversificarea activității cardiochirurgicale și introducerea de tehnici noi și moderne: implantarea de stent grafturi, chirurgie cardiacă miniinvazivă, chirurgie cardiacă endoscopică.
Speranțe, încercări, poticniri, reușite, intrigi, proceduri noi – încurcate fire care duc, până la urmă, prin aspectul lor de suprafață, la mai binele pacienților.
După o astfel de ”desfășurare de ostilități”, având un război pe rol cu fiecare inimă ce trebuia deschisă și alinată, de 20 de ani, este o datorie de onoare pentru Institutul de Boli Cardiovasculare să meargă mai departe în a avea grijă de inimile celor din vestul țării (și nu numai, căci am văzut deseori și pacienți din alte regiuni venind aici).
Și cum omul sfințește locul, faptul că prof. dr. Marian Gașpar activează aici (adică cel care a fost de la început alături de ideea aceasta de chirurgie cardiacă la Timișoara), este o garanție și pe mai departe a lucrului bine făcut.
La manifestarea prilejuită de aniversarea a 20 de ani de intervenții pe cord deschis în Timișoara vor participa chirurgi şi medici specialişti de pe 3 continente, din peste 20 de state, care vor oferi o perspectivă individualizată asupra progreselor din chirurgia cardiacă în cadrul sesiunilor destinate chirurgiei cardiace robotice, endoscopice, miniinvasive, valvelor percutane şi celorlalte teme incluse în agendă.
La ceremonia de deschidere vor participa: ministrul Sănătății, prof. dr. Ritli Ladislau, primarul Municipiului Timișoara, ing. dr. Gheorghe Ciuhandu, președintele Consiliului Județean Timiș, ing. dr. Constantin Ostaficiuc, președintele Soceității Române de Chirurgie Cardiacă, prof. dr. Vlad Iliescu, București, rectorul UMF, director IBCVT, prof. dr. Șt. I. Drăgulescu, managerul IBCVT, ec. Ranko Szuhanek, prof. dr. Marian Gașpar, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară II IBCVT, organizatorul aniversării.
De asemenea, prezente la aniversare vor fi personalități din lumea sportului și culturii din România: Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Gheorghe Hagi, Helmuth Duckadam, maestrul caricaturist Ștefan Popa Popa’s, care va și expune din lucrările sale la gala de la Hotelul Senator. Lucrările simpozionului aniversar, care se dorește a fi o sărbătoare a inimii și prieteniei, vor avea loc la Opera Română din Timișoara, un spațiu excelent pentru a îmbina cultura cu știința, și vor debuta sâmbătă de la ora 9.00, urmând ca prezentările din cadrul simpozionului să se desfășoare pe tot parcursul zilei.
hello!,I love your writing so so much! proportion we communicate extra about your article on AOL? I need an expert in this space to solve my problem. May be that’s you! Taking a look forward to see you.