Categorized | Editorial

Optimism de 2012

Se mai sfârșește un an. Cu bune și rele, 2011 este deja istorie. Ca și în anii precedenți oamenii au ieșit în stradă și au protestat. Mai mulți sau mai puțini, mai mult sau mai puțin motivat, cu o paletă mai mare sau mai mică de nemulțumiri. Evident, opoziția a văzut în asta o delăsare nefirească a „bravului popor român” în timp ce Guvernul a înțeles că astea sunt regulile democrației.

Fac aici o mică paranteză. În urmă cu câteva luni am luat masa la cantina Primăriei Oradea și s-a nimerit să mânânc cu primarul Ilie Bolojan (care, apropo, și-a plătit masa ca toți ceilalți, din propriul portofel). Și, printre multele lucruri pe care le-am discutat, am discutat și problema crizei prin care trece România. I-am spus primarului că politicienii din opoziție fac o greșeală de logică. E ușor să spui că Guvernul greșește atunci când nu ești cu adevărat pus în situația lui.

E un sofism să compari ceva ce există cu ceva ce ar putea fi și să concluzionezi că ar fi putut fi mai bine. Nu ai de unde ști. Aș fi fost tare curios să văd cum s-ar fi comportat un alt partid politic într-o criză ca cea în care este la ora actuală Europa și nu spun asta pentru că sunt de acord cu ce a făcut actualul Guvern.

Adevărul este că dintr-un anumit punct de vedere, în situația de față, „contextul” i-a ajutat pe guvernanți. Probabil cel mai întemeiat argument de care se vor folosi în viitoarea campanie electorală va fi tocmai criza. Până la un punct, Bolojan mi-a dat dreptate. În fond, cred că dacă Bolojan ar fi fost în locul lui Boc ar fi fost și mai dur și, mai ales, mai nepopular.

În fine, a fost un an cu criză, cu proteste în stradă în Grecia cu guverne schimbate în multe dintre țările totalitare. A fost un an în care am mai făcut un pas spre democrație. Nu mă aflu printre cei care văd România evoluând într-o direcție greșită și cred că toate guvernele pe care le-am avut au făcut câte un pas, mai mic sau mai mare, spre democratizarea țării.

Ar fi putut fi mai bine cu niște guverne mai pricepute, dar din ce să faci guverne pricepute după 40 de ani de comunism? După 40 de ani în care dacă nu aveai carnet de membru de partid ajungeai la Poarta Albă? De unde să îți selectezi o elită competentă care să conducă România? Când spunem că o ducem bine sau prost astăzi trebuie să ținem cont de context.

E bine să fim nemulțumiți pentru că altfel nu vom evolua dar nu trebuie să ne comparăm mereu cu țările în care democrația s-a consolidat timp de secole, care nu au avut parte de un comunism ca cel care a fost la noi sau care au avut parte de resurse net superioare. Obiectivitatea rezultă din echilibru.

Personal cred că este distanță mare între România aceea în care găseai în magazine doar „adidași”, în care se spărgeau geamurile de la magazine atunci când „se băgau” portocale sau tacâmuri de pui și cea de astăzi. Între România în care trebuia să ai grijă ce spui și cui spui, în care învățai obligat doar doctrinele „omului socialist”, în care nu te puteai dezvolta ca om și cea în care trăim astăzi.

Dacă ar fi după mine, pe toți „revoluționarii” de astăzi care plâng la mormântului „împușcatului” și spun că era mai bine pe timpul lui Ceaușescu i-aș face pachet și i-aș trimite în urmă cu 30 de ani. Doar așa ar înțelege și ar respecta memoria celor care au murit în 1989 pentru ca ei să spună liber astăzi că „era mai bine pe timpul lui Ceaușescu”.

Cum spuneam, cred că am evoluat și vom evolua și mai mult dacă nu vom da credit unui partid extremist ci vom alege echilibrul. În perioada interbelică, România a avut o șansă imensă de a evolua dar a pierdut totul pentru că a mers mai întâi pe mâna legionarilor și apoi pe cea a comuniștilor.

Toată elita a fugit în Occident iar cea care a rămas s-a pervertit acceptând ideologiile sinugicașe ale comuniștilor. Nu discutăm despre context, pentru că eu cred că niște oameni cu coloană vertebrală susținuți de un popor hotărât l-ar fi putut schimba.

Partea bună este că nu îi văd pe extremiști să aibă vreo șansă, ceea ce mă face, din nou, să fiu optimist. Nu uitați însă că la noi este cheia democratizării României și scârba de a merge la vot ne-ar putea fi fatală.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4388 posts on Presa Oradea.


Contact the author

3 Responses to “Optimism de 2012”

  1. val spune:

    daca il consideram pe dan diaconescu un extremist, s-ar putea sa te inseli! 15% e un procent deloc de neglijat. avand in vedere ca dupa alegerile de anul viitor se prefigureaza o alianta care va detine o foarte „frageda” majoritate, vor avea nevoie de orice sprijin, iar PP-ul cel mai probabil va adopta o atitudine mercenareasca de tip UDMR. doar ca, oricat ar fi UDMR de implicati in chestiuni dubioase, au totusi stofa politica si decenta (cel putin de suprafata) care-i face parteneri relativ civilizati. inchipuie-ti cum arata PP, probabil ca jurnalist ai reusit sa afli ce fel deindivizi a strans sub cupola sa. in cel mai bun caz, se vor comporta ca mercenarii,dupa cum spuneam si deputatii sau senatorii PP vor vota dupa cum le dicteaza partenerii”majori”, fara vreo discutie sau alta pretentie decat satisfacerea propriilor mize marunte in schimb. insa dupa cum il stim pe Dan Diaconescu, s-ar putea ca psihoza sa sa nu mai poata fi tinuta in frau si sa declanseze oarece valuri. iar in contextul si asa subrezit, cu terenul pregatit de „misionarii” lui Dan Voiculescu, al lui Sorin Ovidiu Vantu, Elan Scwartzenberg sau Sebastian Ghita (total depasiti de situatie si de mize complexe, inconstienti de implicatiile majore pe care le are propaganda lor) asta ar putea genera oarece instabilitate.

  2. mircea spune:

    „Aș fi fost tare curios să văd cum s-ar fi comportat un alt partid politic într-o criză ca cea în care este la ora actuală Europa…” Vasilică, un partid normal nu ar fi trebuit să mintă că n-a văzut criza apropiindu-se, că n-a ştiut că va veni. Încă ceva. Lui Boc nu-i reproşăm că măsurile pe care le ia sunt dure. Îi reproşăm că sunt prosteşti şi fără efect. Îi reproşăm că partidul şi oamenii săi fură mai mult în vreme de criză decât furau alţii în vremuri bune. Ai uitat pentru ce afirma că ia 16 sau 17 miliarde de la FMI? „Centură de siguranţă”! Niciun guvern anterior nu a apelat la un asemenea împrumut. A făcut praf banii şi nu s-a văzut nimic din ei. În plină criză, construieşte săli şi terenuri de sport, parcuri, prin comune, când ăia nu au apă şi drumuri. Te minte de la obraz şi e prost de împunge.

  3. Mircea
    Toate lucrurile pe care le-ai spus sunt adevarate. Dar nu exista nicio garantie ca un alt partid nu ar fi facut la fel. Nu stiu daca masurile pe care le ia Boc sunt fara efect. Cred ca la fel ca ceilalti care au condus Romania inaintea lui a luat si masuri bune si masuri proaste. Daca am dori am putea face liste cu masuri imbecile luate atat de Guvernul Boc cat si de guvernele care au condus inaintea lui Romania si sunt convins ca ar fi comparabile. La fel si cu hotiile. Ba inca eu cred ca Guvernul Boc mai are de lucru pana sa ajunga la nivelul PSD-ului lui Nastase. Si aceeasi retorica puteam lesne folosi cand a pierdut PSD-ul alegerile. Alte masti aceeasi piesa! Ma rog, ca si editorialul, e doar o parere.

Trackbacks/Pingbacks


Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult