Categorized | Social

Economia României în cifre

Potrivit Eurostat, România a avut a cincea cea mai mare creștere a PIB-ului din UE (2,1%), în ultimul trimestru din anul 2011, față de aceeași perioadă a anului trecut. Conform acelorași statistici, țara noastră se află pe primul loc în UE-27, cu o pondere de 26.6%, în ceea ce privește cheltuielile destinate produselor alimentare în anul 2009.

Oradea Press vă prezintă o analiză a situației economice a României, cu bune și rele, pornind de la datele oferite de Eurostat, organismul care se ocupă cu statistica al Comisiei Europene, la 15 februarie 2012.

Conform datelor făcute publice, creșterea cu 23% a exporturilor ne plasează pe locul 6 în UE, în primele 11 luni ale anului 2011. România a înregistrat o creștere cu 2,1% a PIB, creștere ce o poziționează pe locul 5 în UE-20 (pentru care există date disponibile) în ultimul trimestru al anului 2011, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Conform Eurostat, ritmul de creștere a exporturilor (23%) pozitionează România pe locul 6 în UE-27 iar cel de crestere a importurilor (18%), plasează țara noastră pe locul 5 în UE-27, în primele 11 luni din 2011, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

Stăm însă foarte prost în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, fiind pe penultimul loc în UE-27, în anul 2010. Acesta s-a situat la 46% din media europeană.

Tot prost stăm și la banii cheltuiți pe alimente. Peste un sfert din totalul cheltuielilor realizate de români a fost destinat produselor alimentare în anul 2009. România se află pe primul loc în UE-27, cu o pondere de 26.6%. Media europeană se menţine la un nivel mult mai redus, de aproximativ 12% din totalul cheltuielilor gospodăriilor.

La ce stăm bine

Punctele la care România stă bine conform Eurostat sunt:

– Creșterea venitului real pe lucrător în agricultură cu 43,7% în anul 2011 față de anul anterior poziţionează România pe primul loc în UE-27. Creşterea medie la nivel european a fost de 6.7%;

– Dinamica anuală în sectorul construcţiilor plasează România pe primul loc în UE-14 (pentru care există date disponibile) în luna noiembrie 2011 comparativ cu luna noiembrie a anului trecut, cu o creștere de 16.9%, mult mai accentuată decât media europeană de 0.7%.

Dinamica trimestrială în sectorul construcţiilor plasează România pe locul 8 în UE-27 în trimestrul al treilea din anul 2011 faţă de trimestrul anterior. România a înregistrat o creştere cu 2.8%, peste media europeană de 0.1%.

aţă de trimestrul corespunzător al anului trecut, România a înregistrat o creştere a activităţii în domeniul construcţiilor cu 8%, poziţionându-se pe locul 6 în UE-27. Media europeană a fost de 1.8%;

– Datoria publică guvernamentală, exprimată ca procent din PIB, poziţionează România pe locul 4 în UE-27, în anul 2010, fiind de numai 31% din PIB, faţă de media europeană de 80.2% din PIB.

– Comerţul cu amănuntul plasează România pe locul 5 în UE-21 (pentru care există date disponibile), în luna decembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. România a înregistrat o creștere a comerţului cu amănuntul cu 3.9%, comparativ cu media europeană de 0.1%.

Dinamica lunară a comerţului cu amănuntul plasează România pe locul 7 în UE-21 în luna decembrie faţă de luna precedentă a anului 2011. Creșterea înregistrată a fost egală cu media europeană, și anume de 0,3%;

– Dinamica anuală a producţiei industriale plasează România pe locul 6 în UE-23 (pentru care există date disponibile) în luna decembrie din anul 2011 faţă de luna decembrie a anului precedent, creşterea înregistrată fiind de 1.9%, cu 2.8 puncte procentuale peste medie negativă la nivel european de 0.9%;

– Creşterea valorii adăugate brute din industrie plasează România pe locul 7 în UE-26 (pentru care există date disponibile), în trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul anterior. Valoarea adăugată brută a crescut cu 2.4%, faţă de media europeană de 0.6%;

– Rata şomajului poziţionează România pe locul 7 în UE-27, în luna decembrie a anului 2011, fiind printre ţările europene cu cele mai mici rate ale şomajului.

România a înregistrat o rată a şomajului de 7%, cu aproape 3 puncte procentuale sub media europeană, de 9.9%. Slovacia (13.4%), Bulgaria (11.2%), Ungaria (10.9%), Polonia (9.9%) şi Slovenia (8.2%) au înregistrat rate ale șomajului mai mari decât România;

– Inflaţia anuală de 3.2% poziţionează România pe locul 14 în UE-27 în luna decembrie din anul 2011 faţă de luna decembrie a anului trecut, peste Slovacia (4.6%), Polonia (4.5%), Ungaria (4.1%), Estonia (4.1%), Letonia (3.9%) sau  Lituania (3.5%).

Media europeană s-a situat la 3.0%. România ocupă locul al 17-lea în UE-25 (pentru care există date disponibile), în luna decembrie din anul 2011 faţă de luna anterioară, în ceea ce priveşte inflaţia lunară, situată la 0.2%, sub media europeană de 0.3%;

La ce stăm prost

Conform aceleeași surse România are următoarele puncte slabe:

– PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, plasează România pe penultimul loc în UE-27, în anul 2010. Acesta s-a situat la 46% din media europeană;

– Peste un sfert din totalul cheltuielilor realizate de români a fost destinat produselor alimentare în anul 2009. România se află pe primul loc în UE-27, cu o pondere de 26.6%, alături de Lituania (23.3% în anul 2007), Bulgaria (21% in anul 2005) şi Estonia (20.9%). Media europeană se menţine la un nivel mult mai redus, de aproximativ 12% din totalul cheltuielilor gospodăriilor;

– Dinamica anuală a cantităţii de bunuri manevrate în porturile maritime poziţionează România pe ultimul loc în UE-22 (ţări care au porturi maritime), în anul 2009. Faţă de anul 2008, scăderea înregistrată a fost de 28.5%, în condiţiile în care media europeană a fost de -12.4%;

– România are a doua cea mai mare pondere a populației supuse riscului de sărăcie și excluziune socială din UE-25, în anul 2010, aceasta fiind de 41.4%, faţă de media europeană de 23.4%;

– Investiţiile plasează România pe locul 25 în UE-27, în trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul anterior. Scăderea înregistrată a fost de 5.4%, faţă de media europeană pozitivă de 0.3%.

În trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul III anul 2009, scăderea a fost şi mai accentuată, de 11%, faţă de media europeană pozitivă de 0.8%, România poziţionându-se pe locul 24 în UE-27;

– Dinamica ratei de ocupare a forţei de muncă poziţionează România pe locul 23 în UE-24 (pentru care există date disponibile), în al treilea trimestru din anul 2011 faţă de trimestrul corespunzător al anului trecut, scăderea înregistrată fiind de 4.6% faţă de scăderea medie europeană de 0.1%;

– Rata de inactivitate a femeilor (între 25 şi 54 ani) pe piaţa muncii plasează România pe locul al 3-lea în UE-27, situându-se în rândul ţărilor cu cele mai ridicate rate în anul 2009. Faţă de media europeană de 22.1%, România a înregistrat o rată de 29.4%;

– Dinamica consumului guvernamental poziţionează România pe locul 6 în UE-27, în trimestrul III, anul 2010 faţă de trimestrul anterior, fiind printre ţările cu dinamică ridicată a consumului guvernamental.

Acesta a crescut cu 1.8%, de 6 ori mai mult decât media europeană de 0.3%. În trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul III din anul 2009, dinamica consumului guvernamental plasează România pe locul 17 în UE-27, înregistrând o scădere cu 0.5%, sub media europeană pozitivă de 0.8%.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4386 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult