Categorized | Sanatate

Călătoriile în Vestul României. Cu autovehiculul – catastrofă, cu trenul – dezastru!

OPINIE. Drumul de la Oradea la Cluj este aparent simplu. Dacă însă nu ai mașină personală și trebuie să mergi cu autocarul sau maxi-taxi-ul ai șanse mari să îți dorești ca drumul să se termine cât mai repede. Poți nimeri un autobuz care elimină noxele printre scaune, în care nu te poți vedea cu vecinul din cauza prafului, care te ține ore întregi cu genunchii la gură  sau care te lasă baltă în drum. Cu trenul, poți călători alături de aurolaci, de propovăduitori „under-cover”, de maneliști cu chef de ceartă, de bătrânei cu berea la pet lângă scaun și de țigănci cu fuste înflorate și cu puradei după ele care între drumuri mai bagă câte o repriză de cerșit.

Nimic nou sub soare. Desele reforme prin care a trecut CFR-ul nu au schimbat cu nimic acesta sac fără fund pentru bugetul României. După ce Necolaiciuc a fugit în străinătățuri cu banii (dați pe „șustache” de Năstase) CFR-ului iar la conducerea Societății Naionale s-au perindat tot felul de incompetenți, firma a continut să ofere servicii de proastă calitate la un preț total exagerat.

Cel mai clar exemplu îl reprezintă o banală călătorie de la Oradea la Cluj sau invers. Dacă decizi să faci acestă călătorie cu maxi-taxi sau autocarul plătești puțin peste 20 de lei. Condițiile sunt oarecum bune.

Dacă mergi cu maxi-taxi, după o oră de mers încep să te doară genunchii iar dacă mergi cu autocarul sunt șanse mari să nimerești unul în care miroase puternic a carburant sau în care colcăie praful.

Surprinzător este însă că, mai nou, poți să îți faci (un fel) de rezervare pe net. Te prezinți cu ea îniante cu 15 minute de a pleca cursa și ai prioritate. Bine, răuvoitorii ar putea spune că oricum ai prioritate dacă vii cu 15 minute mai devreme, când autobuzul este aproape gol. Nu sunt însă sigure.

Duminică, din autogara din Cuj, ultima cursă spre Oradea pleacă la 17:30. Ieri, 27 mai, am ajuns la autogară înainte de ora 17:00 dar când a tras maxi-taxi-ul la peronul patru, automobilul era deja plin.

Șoferul, un nene puțin solid și rotofei, a lămurit repede problema: „Așa se întâmplă în fiecare duminică”. De parca asta ar fi schimbat total situația și oamenii rămași pe drum ar fi ajuns instantaneu, acasă, la Oradea.

O doamnă a încercat să facă impresie: „Domnu, păi eu circul aproape zilnic cu Autogenul!”. (Nu, Autogenul nu e aici un aparat de sudură ci o firmă care se ocupă de transport de persoane). Șoferul s-a îndurat și a spus că o poate duce dar… doar în picioare.

Ardeleni de mâna a doua

Alternativa a rămas tot bătrânul CFR. Numai că trenul pornea doar la ora 20 și aproape 30 de minute și ajungea la 11 și 16 minute la Oradea.

Ceasul rău, pisica neagră, cifra 13! Pe principiul „Cu autocarul sau maxi-taxi-ul este mai comod dar cu CFR-ul este măcar mai… scump”, biletul a fost aproape 43 de lei. Ca diferența de preț să fie justificată, în tren era și o tanti cu batic care intrase „în transă” explicându-i interlocutorului despre Biblie și Isus.

Ar fi fost de bun simț dacă s-ar fi rezumat la interlocutor, dar vorbea atât de tare de cred că auzea și mecanicul, chit că trenul se afla deja în mers. Nefiind linie electrificată, pe traseul Cluj – Oradea circulă săgeți (în fapt niște gioarse luate la mâna a doua din Occident dar care arată a lux față de ruginiturile care se târâie pe liniile românești).

Evident, cum obișnuiesc casierițele care te privesc grav pe sub ochelari când îți plătești călătoria, toți călătorii aveau locuri pe câteva rânduri de scaune din mijlocul vagonului, restul fiind toate libere. Pentru că voiam să scap de prelegerile biblice ale femeii cu fustă înflorată (bine că măcar pildele din Biblie funcționează ca element civlizator), m-am dus în capătul vagonului.

Îmi doream să călătoresc, nu să merg la Biserică, iar CFR cred că folosește trenurile ca pe niște vehicule de transport nu ca niște Biserici pe roți. În fine, am ajuns în capătul vagonului și acolo am dat peste o altă minune a CFR-ului. Unul dintre geamuri era spart. Dar spart în așa fel încât puteai să scoți degetul prin el.

Când a venit controlorul l-am întrebat despre incident și mi-a spus că nu știe cum s-a produs.

„L-au băgat pe această rută abia după ce l-au spart. Nu e prima dată când bagă pe acestă rută trenuri care au probleme”

a spus omul care a ținut neapărat să împărtășească și puțin din înțelepciunea lui:

Domnul meu, eu am o vorbă. Noi avem cultură, dar nu avem civilizație, pe când nemții au civilizație dar nu au cultura noastră!”.

M-a salvat un telefon care a sunat, dar am tras totuși cu coada ochiului la o doamnă de pe scaunul din stângă care nu i-a împărtășit deloc punctul de vedere.

Prin urmare, cei care doriți să călătoriți de la Oradea la Cluj, fără mașina personală, avei la dispoziție două variante. Fie firme de transport neserioase (cum este Autogen), fie CFR-ul la dublu preț, cu predici pe drum sau țigani cântând manele cu sticle de bere la pet lângă ei (asta am prins data trecută când am mers la Cluj). Ce alegeți?

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4349 posts on Presa Oradea.


Contact the author

2 Responses to “Călătoriile în Vestul României. Cu autovehiculul – catastrofă, cu trenul – dezastru!”

  1. Mihai Todor spune:

    Ca să-ți ofer o explicație referitoare la originea acelei găuri din geam, în urmă cu niște ani călătoream din Petroșani spre București și, undeva înaintea defileului Jiului, un pui de țigan pe la maxim 10 anișori arunca nevinovat cu pietre în tren. Una din ele a făcut țăndări geamul de pe coridor, din dreptul compartimentului meu. Ulterior, în apropiere de Craiova, o piatră a nimerit tabla, undeva la vreo 5 centimetri de țeasta mea. Geamul nu era prea departe de punctul de impact…

    De atunci nu am mai observat asemenea incidente, dar, ce-i drept, nici nu am mai călătorit prea des cu CFR-ul. Ar trebui să vezi căile ferate din Olanda 😀

  2. Ar trebui, ce e drept. Dar până la graniță tot cu gioarsele astea trebuie să mergi.

Trackbacks/Pingbacks


Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Cum să iei de proști 200.000 de orădeni!

Un oraș de proști. Asta cred despre orădeni atât miticii de la Tarom cât și conducerea Aeroportului, incompetenți puși acolo pe un singur criteriu, carnetul de membru de partid! Un oraș de proști pe care poți să îi duci de nas distribuind presei un fake news pe care să-l rostogolească în ziarele lor și pe rețelele de socializare.
Aeroportul din Oradea este la un pas de a deveni un fânaț pe care să mai pască doar vitele și oile țăranilor din zonă. Din marea realizare a alianței UDMR-PSD-ALDE care conduce județul a mai rămas doar o rută de zbor spre București pe care cei de la Tarom au scumpit-o atât de tare încât nu va mai zbura nici dracu din Oradea. În acest context, cei vinovați, atât marionetele politice cât și cei care le-au pus acolo, în loc să explice cum s-a ajuns la situația de față și ce fac pentru a schimba lucrurile, trimit presei fake-news-uri în care se ceartă cu primarul Ilie Bolojan.

Citește mai mult