Categorized | Editorial

Liberalismul românesc a murit! Trăiască Crin Antonescu!

Liberalii par a se afunda din ce în ce mai adânc în mizerie acum, când se apropie alegerile. Celor cu ţinere de minte slabă vreau să le reamintesc doar trei episoade care dau dimensiunea decăderii unui partid care avea şansa să arate României că se poate face politică şi altfel. Primul episod este încheierea alianţei cu PSD, în 2011. Al doilea îl reprezintă înregimentarea tuturor lichelelor care nu mai aveau loc în PDL iar al treilea, cel petrecut în urmă cu doar două săptămâni, primirea lui Jiji în PNL.

În ciuda faptului că astăzi cei mai mulţi dintre români au ajuns să afirme deschis că urăsc politica şi pe politicieni, ea este totuși cea care conduce destinele tuturor. Putem deci face abstracție de politică în viața de zi cu zi, ea însă, nu va face abstracție de noi.

Și dacă vrem să vorbim despre politică, nu putem omite unul dintre puţinele partide care a supravieţuit şi şi-a păstrat ceva din doctrina Brătienilor, PNL. Sau, mai bine zis, îşi păstrase ceva din doctrina Brătienilor până să ajungă la conducerea lui cel mai leneş parlamentar din România.

Primul cui înfipt în sicriul acestui frumos partid istoric a fost bătut în 2011 când PNL a format Alianța de Centru-Dreapta (ACD) împreuna cu Partidul Conservator iar aceasta, alături de PSD, a format Uniunea Social-Liberală.

Ca să înţelegem cât de nefirească a fost încă de la început această alianţă trebuie să ne amintim că în februarie 1948, PSD a fuzionat cu PCR în cadrul Partidului Muncitoresc Român (PMR), cel care avea să trimită România în cea mai întunecată perioadă din întreaga ei istorie.

În aceeaşi perioadă, mai exact în 1947, Partidul Naţional Liberal a fost dizolvat de comunişti, membrii partidului fiind închiși la Sighet, Aiud, Jilava, Gherla, Botoșani, Râmnicu Sărat, sau în lagărele de muncă propagandistă de la Bicaz sau Canalul Dunăre-Marea Neagră. Printre cei întemniţaţi s-a aflat şi Constantin I. C. Brătianu, care a murit în penitenciarul de la Sighet.

Alianţa dintre aceste două partide a întinat moartea şi jertfa liberalilor, aşezându-i pe acelaşi piedestal pe torţionari cu victimele lor.

Un alt lucru care a dus PNL în mizeria de astăzi a fost politica de înregimentare a traseiştilor din PDL, cu scopul de a-l înlătura de la preşedinţie pe Traian Băsescu. Dacă scopul acţiunii era în ochii unora dintre liberali unul „nobil”, metoda a fost una meschină care i-a nemulţumit pe liberalii autentici.

Mai ales că, până la urmă, calculul politic s-a dovedit a fi unul greşit, Băsescu revenind în urma referendumului, la Cotroceni. Traseiştii au rămas însă liberali chiar dacă l-au slugărit şi i-au făcut, ani în şir, poftele lui Băsescu.

Ultimul, şi cel mai nou episod din lanţul de înjosiri la care sunt siliți liberalii de când a venit la conducere Crin Antonescu, a fost cooptarea în PNL a lui Gigi Becali.

Făcând din nou recurs la istorie, aflăm că Partidul Naţional Liberal şi ideologia lui este cunoscută ca una a intelectualităţii a personalităţilor culturale româneşti. Ion C. Brătianu, Emilian Pake-Protopopescu sau Ion Ghica şi-au făcut studiile la Paris, Kogălniceanu a studiat la Universitatea Humboldt din Berlin, Dimitrie A. Sturdza a studiat tot în Germania, asta doar ca să dăm câteva exemple, luate la întâmplare.

Unde sunt oare astăzi intelectualii din PNL? Dacă mai sunt, ce părere au că au devenit colegi cu agramatul, extremistul şi rasistul Gigi Becali? Oare unde, în galeria liberalilor autentici, îl va aşeza Antonescu pe ciobanul din Pipera? Lângă Brătieni sau lângă Kogălniceanu?

În mod cert USL va lua cele mai multe colegii la alegerile din această toamnă. Alături de PSD vor fi la putere mulţi ani probabil şi dacă vor fi puţin inteligenţi îşi vor consolida poziţia în aşa fel încât să nu poată fi scoşi cu uşurinţă de la ciolan. Întrebarea care se pune însă, şi pe care ar trebui să şi-o pună toţi liberalii autentici, este dacă a meritat.

A meritat să distrugi tradiţia, numele şi frumuseţea singurului partid politic autentic din România aliindu-te cu securiştii, trădătorii şi agramaţii? A meritat să ştergi cu buretele sângele vărsat de liberali în închisorile comuniste sau să îi pui pe Brătieni lângă Jiji?

A meritat să le furi liberalilor autentici șansa de a vota cu PNL (sunt o mulțime de liberali care nu vor merge la vot pentru că nu sunt liberali doar cu numele și, ca atare, nu pot pune ștampila pe PSD)?

Să bagi acest partid istoric în aceeași oală cu PP-DD, PNG sau alte partide apărute peste noapte, fără doctrină, fără lideri autentici și fără pedigree?

Eu, personal, cred că nu. Oamenii mici gândesc însă ca niște oameni mici. Pe vremea Brătienilor, probabil, un „lider” precum Crin Antonescu, nu ar fi fost primit în PNL nici măcar să spele podeaua sediului de partid!

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4165 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

advert

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult