Categorized | Editorial

Universitatea din Oradea, un plod cu handicap, născut dintr-un incest!

La Universitatea din Oradea s-au schimbat şi se vor schimba multe, dar niciodată cele esenţiale. Atâta timp cât un infractor care a ocolit puşcăria, murind, este lăudat la fiecare eveniment important, cât transparenţa este văzută ca o povară iar pompierismul ţine locul seriozităţii, instituţia se va duce progresiv de râpă. Mai ales că incompetenţa îşi spune cuvântul şi pe partea economică, instituţia având şanse mari să fie prima universitate de stat care dă faliment.

Un bilanţ obiectiv pe ultimul an al Universităţii din Oradea ar trebui să înceapă cam aşa: s-au făcut conferinţe de presă când devenea bătătoare la ochi lipsa de activitate şi s-au trimis comunicate din partea Senatului Universităţii (la 2-4 zile după şedinţele de Senat) pentru a-i lua „la mişto” pe jurnalişti, comunicate mustind de informaţii irelevante.

În fapt, dacă privim mai atent lucrurile, putem concluziona că Universitatea a devenit mai lipsită de transparenţă ca pe vremea răposatului Maghiar.

Fără surse în Senat (forul cel mai important al unei Universităţi care trăieşte din banii noştri, ai tuturor) jurnaliştii nu au nicio şansă să scrie despre lucrurile care contează în instituţie.

Se fac şedinţe între şefii senatelor universităţilor din România, la Oradea, pe ascuns, chiar şi ministrul Remus Pricopie vine în vizită pe „şustache”, ca nu cumva (Doamne fereşte!) să-l întrebe vreun jurnalist de ce îi stă strâmbă cravata.

Noul rector, Constantin Bungău îşi dă cu stângu-n dreptul din ce în ce mai des, merge la lansări de carte şi spune că „important este să-i facem pe antreprenori mulţumiţi de studenţii noştri, nu să scoatem cărţi” se supără că la Cluj-Napoca merg mai mulţi bani fără să vadă şi diferenţa de performanţă dintre cele două instituţii şi spune în conferinţe lucrurilor pe nume doar când este întrebat.

Prorectorul Sorin Şipoş, prezent mai nou pe la toate evenimentele Universităţii, are un discurs care se plasează între o confesiune de măicuţă de mănăstire şi un monolog „a la Don Quijote de la Mancha”, dar nu plin de vitalitate şi de nobleţe ci total lipsit de modestie şi de realism. Este fie prea linguşitor, fie vorbeşte despre Universitatea din Oradea de parcă din ea s-ar fi desprins în urmă cu câţiva ani Sorbona şi Cambridge şi astăzi cele două universități se chinuie încontinuu, fără prea multe şanse, să ajungă la nivelul instituţiei mamă.

De fapt, această conducere este, în parte, reponsabilă pentru situaţia dezastruoasă de la Universitatea din Oradea. Aflată pe surse, bineînţeles.

Deşi se ştia de mult că instituţia se află în pragul falimentului, conducerea a stat cu mâinile în sân şi a dat vina pe context (proiecte europene blocate, buget făcut cu întârziere de Ministerul Educaţiei) în loc să ia măsuri radicale care să limiteze sau să amâne dezastrul. Ba mai mult, unele salarii nesimţite au devenit şi mai nesimţite, cu consimţământul celor care conduc instituţia.

Acum, aşa cum au scris şi colegii de la Bihoreanul, când le-a ajuns cuţitul la os, se gândesc să lase oameni cu familii pe drumuri şi să crească taxele. Dacă oamenii daţi afară ar putea să-şi găsească de muncă în mediul privat, creşterea taxelor ar putea fi fatală instituţiei pentru că viitorii studenţi s-ar putea să aleagă Timişoara sau Cluj dacă vor fi puşi să plătească aceleaşi sume de bani sau chiar mai mari. Poate acolo şi învaţă ceva.

Au remixat până şi Imnul Naţional!

 

Pompiersimul se vede în majoritatea acţiunilor pe care le întreprinde actuala conducere. Săptămâna ştiinţifică a fost de fapt… un an ştiinţific iar evenimentele s-au desfăşurat atemporal, adică (conform programului distribuit invitaţilor) într-o anumită zi, dar nu şi la o anumită oră. Din cele 95 de manifestări trecute pe broşură, doar 15 s-au desfăşurat în săptămâna 28 mai – 2 iunie.

Nu a contat însă calitatea acestor manifestări, important a fost să „epateze”, să se lăude, să arate că „aici se face treabă serioasă”. Evident, nimeni nu ar fi putut verifica seriozitatea manifestărilor ştiinţifice pentru că pe program nu a fost trecută ora şi locul în care acestea aveau loc.

Probabil rectorul Bungău şi „comitetul de organizare” i-a pus pe toţi decanii se treacă pe un colţ de ciornă tot ce s-a făcut (pe bune sau „teoretic”) la Facultatea lor în ultimul an şi apoi au compilat broşura pompos intitulată „Săptămâna Ştiinţifică a Universităţii din Oradea”.

Bunul simţ este ceva rar, dar dacă l-ar fi avut, ar fi organizat câte 2-3 evenimente serioase pe zi, în săptămâna 28 mai – 2 iunie, ar fi pus în discuţie subiecte importante şi ar fi chemat profesori competenţi, reprezentanţi ai societăţii civile, ai autorităţilor locale şi naţionale sau cadre didactice de la instituţii partenere. Dar, de unde lucruri serioase la oameni care nu îşi văd în mod obiectiv rolul şi rostul în sistemul educaţional românesc, de la persoane ajunse printr-un concurs de împrejurări în posturi şi funcţii care le depăşesc în mod vizibil.

Ca penibilul să fie şi mai clar, pentru că cei care au cântat în deschidere la evenimentele din Săptămâna Ştiinţifică au fost viitori popi (sau din frică de Dumnezeu), până şi Imnul Naţional a fost remixat. Strofa a XI-a, cea care începe cu „Preoţi cu crucea-n frunte” a juns să fie a doua sau a treia deşi regulile oficiale spun că dacă nu se cântă toate cele 11 strofe ale Imnului se cântă în ordine strofele 1, 2, 4 şi 11. Dar de unde să ştie ei lucrurile acestea la „nivelul” la care au ajuns!

Privind la rece situația, se poate spune că mulţi dintre aceşti oameni trăiesc într-un fel de schizofrenie dureroasă şi fără ieşire, începută în urmă cu câţiva ani şi datorată „fiului războinic al luminii”, „ctitorului de aşezământ educaţional”, infractorului Teodor Maghiar.

Dacă nu i se ploconesc şi nu amintesc de el şi realizările lui, sunt nerecunoscători pentru că el le-a pus lingura în mână. I-a făcut din „mămăligari” de prin satele din apropiere sau mici profesoraşi care nu ar fi avut loc nici la o şcoală de sat, mari profesori universitari.

Cei care au ajuns cinstitit în instituţie (nu vorbim aici de mulţimea de neamuri, rude, bunici, verişori, fiice sau fii) şi care refuză să-şi plece capul (există şi astfel de oameni) sunt arătaţi cu degetul de ceilalţi şi puşi la zid. De asta au şi plecat mulţi profesori de valoare de la Universitate iar cei care încă rezistă îşi fac deseori bagajele „în gând”.

Pe de altă parte, aceşti „intelectuali” nu se pot face că nu ştiu că venerează un infractor, un om care a furat din banii tuturor românilor pentru a construi Universitatea şi care a ocolit cu eleganţă puşcăria, murind. Oricât de dur ar suna aceste lucruri, asta este realitatea!

Şi atunci, e cam dificil ca ei, „grandioşii” universitari, să aducă osanale unui infractor la fel cum este dificil să nu îl omagieze pe cel care a pus temelia instituţiei, chiar dacă a furat pentru asta.

În concluzie, pe aceeaşi linie, foarte plastic, se poate spune despre Universitatea din Oradea că este un plod cu handicap, născut dintr-un incest. „Cu handicap”, pentru că pe adevăraţii intelectuali îi poţi număra pe degete şi pentru că instituția are şanse mari să fie prima universitate de stat care dă faliment, şi „născut dintr-un incest” pentru că există, în forma în care există, datorită unui jaf masiv dat bugetului de stat.

Lucrurile acestea ar putea fi depăşite (sper să nu sune prea optimist) dacă cineva ar analiza la rece situaţia şi ar construi temeinic după un plan bine pus la punct. Pentru asta însă, ar trebui în primul rând să se renunţe la pompierism.

Ichim Vasilică

 

This post was written by:

- who has written 4383 posts on Presa Oradea.


Contact the author

5 Responses to “Universitatea din Oradea, un plod cu handicap, născut dintr-un incest!”

  1. claudiu spune:

    A propos de „saptamana stiintifica”…am fost la manifestarea „stiintifica” de la Facultatea de muzica. Abia m-am abtinut sa nu-mi dau in vileag hohotele de ras. A fost un dezastru. Daca ce s-a prezentat acolo se numesc „comunicari stiintifice” la nivel universitar, putem pleca toti in Guatemala. Poate acolo ar avea valoare…. Suntem departe, atat de departe incat ne despart ani-lumina de un mediu stiintific universitar real, competent, structurat pe criterii de valoare.

  2. YWY spune:

    Distins adunator de randuri… ma vad nevoit sa iti amintesc faptul ca susnumitul Maghiar .. asa cum ai amintit scriptic, a decedat. Ma impresioneaza insa virulenta si atitudinea domniei tale fatza de un om care totusi a lasat ceva in urma… Se pare ca e blestemat neamul asta cu oameni nerecunoscatori ca dumneata …. si imi vine in minte …Antonescu… Iorga … etc… Acestia precum multi altii au avut aceeasi soarta postmortem ca si Domnul amintit de dumneata. Dar sa nu uitam ca asa cum e Sorbonica noastra … exista… si sunt oameni care iesind de pe bancile acestei institutii ne fac cinste inca prin lumea asta … Scolile mele s-au finalizat cu diplome de „Bucuresti” si as putea fi indus in eroare de dumneata…un nihilist si cred asuprit de grijile cotidiene . As vrea sa iti amintesc vorbele unui mare roman…suntem doar „pitici moderni pe umerii uriasilor antici” . Atata timp cat in mine este distrusa notiunea de patriotism si cand cetateanul a decazut datorita mainilor in care a incaput tara asta… nu consider energia domniei tale fiind benefica in a calomnia trecutul unui om… Sunt atatia actuali care ar merta tzeapa.. . vad ca despre ei nu scrii.. se spune ca un ziarist traieste din ce nu scrie… in fine.. Cred ca energia domniei tale daca s=ar baza pe pozitivism si constructivitate ar lasa ceva bun in urma… Ti-as mai aminti faptul ca Isidor din Sevillia a inceput anevoios cand a fondat prima universitate interculturala… vorbim de perioada evului mediu timpuriu.. (asta ca sa nu cauti prea mult)…

    Cu mahnire pentru dumneata.. si respect fatza de omul Teodor Maghiar

  3. Domnule YWY

    Omul care a lasat ceva în urmă A FURAT pentru a putea lăsa ceva în urmă. Aici nu discutăm despre părerea mea ci despre nişte SENTINŢE JUDECĂTOREŞTI. Dacă pentru dvs nu este o problemă realizarea unor LUCRURI MĂREŢE (presupunând că sunt aşa) prin FURT, atunci nu prea mai are rost să discutăm pe acest subiect.
    Nu am fost niciodată un apropiat al lui Maghiar, nu am beneficiat de sprijinul lui niciodată, şi, prin urmare, nu am cui şi de ce să fiu recunoscător. Faptul că am ales să îmi continui studiile la Universitatea din Oradea, atunci când mi se deschiseseră porţile spre Babes Bolyai a fost o decizie proastă, dar una pe care mi-o asum şi care a fost oarecum salvată datorită profesorilor buni pe care i-am cunoscut la Oradea. Sunt si oameni care fac cinste acestei instituţii, nimeni nu neagă acest lucru, dar asta nu înseamnă că trebuie să închidem ochii la toate mizeriile care s-au întâmplat în trecut acolo. Citiţi presa locală că aveţi nenumărate exemple.
    Este foarte bine că şcolile dvs s-au finalizat la Bucureşti, dacă era atât de bună această Universitate, de ce nu le-aţi finalizat aici?
    Grijile mele cotidiene nu au nicio legătură cu exprimarea mea în presa locală, cât despre nihilism… vă las pe dumneavoastră şi pe ceilalti să fiţi pozitivişti cu privire la ce se întâmplă la Universitate. Eu prefer să fiu realist, mă rog, nihilist în ochii optimiştilor.
    Revenind la calomnie. Cred ca aveti anumite probleme in a discerne intre o parere personala si o decizie judecatorească. Nu eu spun că MAGHIAR A FURAT a spus-o justitia. Eu doar reiterez si construiesc pe niste verdicte. E o mare diferenta aici.
    Cred ca sunteti unul dintre acei cititori care intra pe acest portal atrasi de o stire si apoi isi vad de ale lor. Nu e o problema asta, dar daca ati urmari mai des postarile de pe acest portal cred ca v-ati da seama ca nu scriu doar despre unii.
    Materialul meu este cat se poate de constructiv. Este o oglinda a ceea ce se intampla acolo. Daca cineva are ochi sa vada si minte sa interpreteze va intelege ca se poate construi trainic doar pe lucruri serioase nu pe diplome false, plagiaturi, linguseli si pompierism.
    Poate ca universitatea inceputa anevoios, de care vorbiti dvs, s-a dezvoltat pentru ca au existat oameni care au avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume si nu datorita unora care s-au mintit in permanenta intretinand un dezastru.
    Ar fi de bun simt sa nu va dati cu parerea cu privire la cunostintele mele, eu nu o fac cu privire la cele pe care le aveti. E o problema de principiu si de caracter.
    In rest, va doresc o zi buna!

  4. mircea jacan spune:

    Pare agresiv şi violent în exprimare, dar articolul e ok pentru că spune destul de multe adevăruri. În cursul anilor, am întâlnit destui absolvenţi ai Universităţii care ar merita, eventual, să fie în clasa a VIII-a. Multă spoială în România de azi… Important ar fi să nu se supere cei vizaţi de articolul tău Vasilică, ci să îndrepte ce pot îndrepta şi să schimbe în bine.

  5. Mulţumesc Mircea
    Asta sper şi eu. Nu am scris ca să le placă sau să nu le placă. Aşa văd eu lucrurile. Şi cred că se pot schimba dacă există voinţă.

Trackbacks/Pingbacks


Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult