Categorized | Oradea

Mai bine muncitori în fabrici şi uzine decât şomeri cu studii universitare!

Şi în anul şcolar 2014-2015 municipalitatea orădeană va continua adaptarea sistemului local de educaţie la piaţa muncii. Până în 2020 raportul dintre învăţământul tehnic şi cel teoretic se va modifica astfel încât numărul claselor cu profil teoretic să ajungă de la 65 la 40 iar cel al claselor cu profil tehnic de la 39 la 61.

Primăria Oradea şi-a propus în următorii cinci ani să adapteze sistemul de educaţie local la piaţa muncii în mod treptat. Prima modificare în acest sens va fi făcută chiar în anul şcolar 2014-2015.

„În noul plan de şcolarizare numărul de clase de-a V-a şi de-a IX-a se va reduce cu 7% (împreună) iar ca structură vom reduce numărul de clase de învăţământ teoretic şi vocaţional şi vom înfiinţa 18 clase cu profil profesional, toate discutate deja cu agenţii economici din Oradea”

a spus primarul Ilie Bolojan, în cadrul unei conferinţe de presă la care a mai participat şi şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, Daniel Negrean.

Astfel, dacă în anul şcolar 2013-2014 numărul de clase de a IV-a era de 75, pentru anul şcolar 2014-2015, numărul de clase va fi de doar 62, ceea ce înseamnă că cele cu puţini elevi vor fi comasate.

„În ceea ce priveşte clasa a IX-a şi acolo vor fi unele schimbări. Dacă în prezent avem 75 de clase de-a VIII-a şi 104 clase de-a IX-a în 2014-2015 vom avea 101 clase de-a IX-a. Conform Ministerului Educaţiei, ponderea recomandată până în anul 2020 este de 40% licee teoretice şi vocaţionale şi 60% licee tehnologice şi şcoli profesionale.

Dacă în acest an şcolar avem 65 de clase de teoretic şi vocaţional, până în 2020 vom ajunge gradual la 40 de clase. În ceea ce priveşte şcolile tehnologice şi cele profesionale, din 39 câte sunt în anul şcolar 2013-2014 vom ajunge în 2019-2020 la 61 de clase”

a spus Daniel Negrean.

O nouă lovitură pentru Universitatea din Oradea

 

Pentru a impulsiona dezvoltarea şcolilor cu profil tehnic şi a profesionalelor Primăria intenţionează ca în Consiliile de Administraţie ale unor şcoli de acest tip să ofere locuri (cele pe care autorităţile locale le au, conform legii) reprezentanţilor unor firme pentru care sunt pregătiţi elevii şi din partea cărora primesc chiar burse.

„Planul Primăriei porneşte de la două realităţi pe care le vedem cu toţii.

Prima este aceea că în general învăţământul românesc nu este adaptat la realităţile economice iar a doua este aceea că 45% din companiile româneşti au dificultăţi în a-şi găsi în ţara noastră oameni potriviţi pentru munca pe care o oferă, media fiind dublă comparativ cu cea din Europa.

Felicit Ministerul Educaţiei pentru că a modificat legislaţia în aşa fel încât învăţământul profesional să fie impulsionat”

a mai spus, printre altele, primarul Ilie Bolojan.

Modificarea sistemului de educaţie local este încă o lovitură dată Universităţii din Oradea după modificarea legislativă referitoare la înlocuirea concursului de dosare cu examenul de admitere şi introducerea camerelor de luat vederi la bacalaureat, toate aceste ducând la scăderea numărului de candidaţi pentru facultăţi.

În acest context, instituţia de învăţământ superior din Oradea va trebui pe de o parte să îşi dubleze eforturile pentru a atrage studenţii din împrejurimile judeţului iar pe de altă parte să se reorienteze la rândul ei spre învăţământul tehnic.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4420 posts on Presa Oradea.


Contact the author

2 Responses to “Mai bine muncitori în fabrici şi uzine decât şomeri cu studii universitare!”

  1. ovidiu spune:

    Sunt idei bune. De unde putem afla care sunt acei agenti economici interesati de forta de munca calificata si care dintre ei ofera burse?

Trackbacks/Pingbacks


Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult