Categorized | Cultură

Despre nesfârşitul drum de la sat la oraş, cu Mihai Maci

La jumătatea săptămânii, miercuri, 29 octombrie, Sala mare a Primăriei Oradea a fost gazda unei noi conferinţe a profesorului Mihai Maci. Tema a fost de această dată „Luminile oraşului, lungul drum de la sat la oraş”, temă care deschide o nouă serie de conferinţe pe care universitarul vrea să le dedice oraşelor româneşti.

Conferinţa a pornit de la observaţia că cei mai mulţi dintre noi suntem orăşeni doar de una sau două generaţii. Lectorul Universităţii din Oradea, Mihai Maci, a încercat să analizeze satul cu structura şi ritualurile lui şi să evalueze implicaţiile pe care lumea satului le-a avut în formarea oraşelor moderne de astăzi.

„Una dintre trăsăturile definitorii ale lumii rurale era autarhia, gospodăria ţărănească fiind un model al autosuficienţei. Apoi, la ţară, pentru a supravieţui, fiecare trebuia să ştie să facă de toate, neexistând ideea specializării. Inovaţia nu era necesară, ba chiar în multe cazuri ea încurca.

Raportarea oamnilor la cei din jur era de sorginte tribală. Dacă aveai nevoie de ajutor apelai la cei din familia sau neamul tău, de aici şi distanţarea faţă de ceilalţi sau suspiciunea cu care era privit strănul. Exemplul cel mai definitoriu îl reprezintă nunta, evenimentul la care toţi erau obligaţi să vină pentru a le da mirilor un start în viaţă şi care era privit ca o datorie care se întorcea înapoi în timp. În plan personal această stare de lucruri s-a transpus în individualism iar la nivel social în „independenţă” economică.

La nivel general este vizibilă incapacitatea de a face proiecte de anvergură şi trebuie să recunoaştem că acea lume a fost incapabilă să genereze o modernizare proprie”

a explicat Mihai Maci.

Profesorul a dat ca exemple monografii şi cronici vechi în care există ilustrate aspecte din viaţa satului românesc.

De ce preferăm pilele în locul meritocraţiei?

Peste acea lume s-a suprapus modernizarea forţată întreprinsă de comunism care a adus cu sine multe contraste greu de înţeles pentru cei din Occident.

„Urbanizarea a fost un seism iniţiat de comunism care ne-a smuls din rădăcini şi la care ne-am adaptat din mers. Asta, împreună cu bagajul moştenit din lumea satului, a dus la o anumită disfuncţionalitate a cotidianului.

Relaţiile pe care oamenii ar trebui să le dezvolte într-un oraş prin intermediul instituţiilor, cele bazate pe meritocraţie sau profesionalism, sunt tot de tip familial, construite pe ideea tribului iar idealul fiecăruia dintre noi este să se descurce singur, fără ajutorul nimănui, fără să depindă de nimeni.

Ne retragem obosiţi de lume în buncărul în care stăm, nu ne plac întâlnirile, discuţiile în public, plimbările de dragul plimbărilor prin oraş. Nu ştim să fim împreună pentru că am rămas individualişti. Virtuţile civice sunt prezente ca reciprocităţi şi atât. Suntem în oraşe ca şi cum am fi fost aruncaţi sau rătăciţi în ele”

a afirmat Mihai Maci.

Lectorul a mai spus că intenţionează să iniţieze o întreagă serie de conferinţe pe această temă pentru că este foarte important să înţelegem de ce lumea oraşelor în care trăim există în această formă şi ce se poate face pentru schimbarea ei.

Conferinţa a fost organizată de Fundaţia Academia Civică Bihor în parteneriat cu Primăria Municipiului Oradea.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4383 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult