Categorized | Sanatate

CJAS Bihor decide în ianuare cum împarte cele 23.000 de carduri de sănătate rămase nedistribuite

Din cele 396.000 de carduri distribuite prin poştă în Bihor, s-au întors la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătatea (CJAS) Bihor, doar 23.000. Cei care nu şi-au ridicat cardul nu au însă motive de îngrijorare. În ianuarie se va decide dacă cele 23.000 de carduri rămase vor fi distribuite prin intermediul medicilor de familie sau direct, de la sediul CJAS Bihor.

Bihorenii nu au niciun motiv de îngrijorare dacă nu au reuşit să-şi ridice cardul de sănătate. Nu se vor alege nici cu amenzi şi nici nu se vor afla în imposibilitatea de a beneficia de serviciile de sănătate până în luna aprilie 2015.

„Faţă de alte judeţe, la noi nu au venit atât de multe la retur, distribuţia prin poştă fiind una de succes. Avem doar 23.000 de carduri de sănătate rămase, pe care le vom distribui la începutul lui 2015.

Încă nu ştim clar ce metodă vom alege dar studiem două variante. Fie să le distribuim prin intermediul celor 285 de medici de familie, fie să poată fi ridicate de la sediul nostru. Cetăţenii care nu şi-au ridicat cardurile nu vor fi amendaţi pentru că din ianuarie până în martie cele două sisteme, cel cu fişe şi cel cu card, vor funcţiona în paralel.

Din aprilie, situaţia se va complica pentru că cine nu va avea card nu va mai putea beneficia de serviciile medicale, cu excepţia celor care se asigură în regim de urgenţă”

a spus Ionuţ Gheorghe, şeful CJAS Bihor.

În Bihor au fost distribuite prin poştă 396.000 de carduri din sănătate şi s-au întors la retur 23.000.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4383 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult