Ministerul Îmbolnăvirii Naţionale. Reclamă la carbogazoase, în toate şcolile din ţară, cu avizul Ministerului Educaţiei!

Şi anul acesta Ministerul Educaţiei Naţionale organizează o competiţie fotbalistică, în 25 de judeţe din ţară, printre care şi Bihor, al cărei nume contrastează flagrant cu toate eforturile depuse până acum de instituţie, pentru sănătatea copiilor. „Cupa Coca-Cola”, căci aşa se numeşte, va face în 2015 reclamă unei băuturi carbogazoase, care, alături de chips-uri şi produsele fast-food, este responsabilă de obezitatea infantilă şi scurtarea duratei de viaţă cu 4,6 ani.

Să răzi sau să plângi? După ce Guvernul s-a străduit ani în şir să îi convingă pe elevi să mănânce sănătos prin diferite programe cum este cornul, laptele şi mărul şi a recomandat ca ABC-urile sau chioşcurile care vând mâncare fast-food să nu fie aproape de şcoli, că „otrăvesc copiii”, Ministerul Educaţiei pare să nu pună preţ pe toate aceste eforturi.

Aşa se face că, sub pretextul promovării sportului în şcolile din România, Ministerul, a ales să facă reclamă mascată în unităţile de învăţământ companiei Coca-Cola, producătorul unor băuturi despre care cercetătorii spun că este responsabilă, alături de alte produse, de obezitatea infantilă şi numeroase alte boli.

Diabet, hipertensiune, atac cerebral… le tratează Ministerul?

Paradoxal, Ministerul Educaţiei nu pare a fi la curent cu ultimele cercetări ştiinţifice cu privire la efectul pe care îl au băuturile de tipul Coca-Cola asupra organismului. Dacă este la curent, spre exemplu, cu studiile cercetătorilor de la Universitatea California, din San Francisco, studii care spun că băuturile de tipul Coca-Cola scurtează viaţa cu 4,6 ani, înseamnă că ceea fac ei este un genocid şi ar trebui anchetaţi de parchet, dacă nu este la curent, atunci ce rost îşi mai are ca instituţie, devreme ce există în numele ştiinţei, dar nu sunt la curent cu noutăţile ei?

Cercetările oamenilor de ştiinţă din California nu sunt singurele în acest sens. Cei de la Cleveland Clinic’s Wellness Institute (Institutul de Sanatate al Clinicii Cleveland) şi Harvard University au examinat efectele băuturilor carbogazoase asupra riscului de atac cerebral şi boli vasculare, ajungând la concluzia că până şi consumul de băuturi dietetice poate spori ricul de boală şi creştere în greutate, din cauza epuizării mineralelor esenţiale din corp. Alte studii au legat consumul de băuturi îndulcite cu zahăr de creşterea în greutate, diabet, gută, nivel crescut al colesterolului, boli ale arterei coronariene şi hipertensiune.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor susţine însă că instituţia pe care o reprezintă nu putea refuza organizarea competiţiei.

„Aveţi dreptate cu privire la faptul că nu este oportună promovarea acestui nume în şcoli. Este însă un parteneriat naţional, stabilit la nivel de Minister. Strict, Coca-Cola nu este cel mai sănătos produs. Noi însă, ca inspectorat, nu puteam refuza un protocol stabilit la nivel de minister”

a explicat Nicolae Avram.

Dacă vreţi să ştiţi cine sunt cei care obligă inspectoratele din toată ţara să facă reclamă la Coca-Cola, ei se găsesc la finalul protocolului pe care îl semnează: Remus Pricopie (fost ministru al Educaţiei), Liliana Preoteasa, Gabriel Liviu Ispas, Lăcrămioara Pop, Mihaela Tania Irmia şi Alin Cătălin Păunescu.

Culmea ironiei, Coca-Cola le dă liceenilor să bea… apă minerală!

Dar, să revenim la concurs. Conform protocolului, încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, Coca-Cola România şi o firmă media, Ministerul se obligă ca, prin intermediul inspectoratelor, să anunţe începerea concursului, să transmită documentele acestuia şcolilor, să distribuie şi să asigure amplasarea materialelor publicitare în licee etc.

Firma Coca-Cola se obligă să administreze o platformă on-line pentru competiţie, să menţioneze numele Ministerului Educaţiei pe materialele de promovare (de parcă Ministerul Educaţiei ar fi vreun oficiu poştal obscur din Africa, ce are nevoie de promovare) şi (atenţie!) să asigure apa minerală pentru echipele din competiţie. Mai mult ca sigur, faptul că pe toate afişele din şcoli cu privire la organizarea competiţiei, va apărea sigla sau numele Coca-Cola îi va face pe liceeni să îşi bea cu poftă apa minerală.

Concursul se desfăşoară în perioada decembrie 2014 – mai 2015 în trei etape (pe judeţ, pe regiune şi turneul final, la Bucureşti), la el pot participa echipe formate din maxim 5 jucători, din care unul portar şi 5 rezerve. Se joacă două reprize a câte 20 de minute (timp în care cronometrul nu se opreşte), cu o pauză de 5 minute între ele.

„Cupa se desfăşoară deja de cinci ani şi a devenit un eveniment de amploare. Este foarte bine organizată şi am avut rezultate notabile în această perioadă. Acum doi ani, echipa care ne-a reprezentat a ajuns până în finală”

a declarat, la rândul său, inspectorul şcolar pentru educaţie fizică şi sport, Călin Hoţupan.

Premiul competiţiei, estimat la 29.000 de euro, constă în participarea în iulie-august 2015 la un cantonament (patru zile, trei nopţi) la un club european de fotbal.

În concluzie, în mod cert, concursul este unul necesar mai ales că sportul nu prea este promovat în şcolile din România. Totuşi, pactul cu diavolul (organizarea unei competiţii sportive sub sigla Coca-Cola în unităţile şcolare din toată ţara) este parcă prea mare. S-ar putea explica totuşi, dacă luăm ca exemplu o altă „afacere” a Ministerului Educaţiei, cu o firmă de acelaşi calibru: Microsoft!

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4388 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult