Categorized | Cultură

Cu Emil Hurezeanu, la Oradea, despre „frământările” Europei şi ameninţarea Rusă!

Conferinţa ,,România şi crizele Europei” susţinută de Emil Hureazenu joi, 5 martie 2015, la ora 19.00, a umplut sala mare a Primăriei Oradea. Jurnalistul şi-a etalat viziunea de ansamblu asupra situaţiei actuale a Europei încercând să explice, printre altele, că românilor le lipseşte, pe de o parte, raportarea la ce se întâmplă în jurul lor iar, pe de altă parte, raportarea la trecutul şi istoria proprie.

Cu greu îţi mai puteai găsi un loc în Sala Mare a Primăriei Oradea, cu câteva minute înainte de începerea conferinţei, susţinută de jurnalistul, analistul politic şi scriitorul Emil Hurezeanu.

O parte dintre spectatori au stat două ore în picioare iar din sală abia dacă au plecat două persoane pe parcursul evenimentului. Asta pentru că, aşa cum aveau să mărturisească cei care au ales să participe, conferinţa a fost una deosebită.

Sub bisturiul obiectivităţii!

La fel ca în analizele pe care le face la Digi 24, Emil Hurezeanu i-a purtat pe ascultători dintr-o carte în alta, dintr-un articol de presă într-un film, de la o idee la alta, în dorinţa de a explica relaţiile mai puţin vizibile dintre esenţele care stau la baza construcţiei europene.

„Tot ce se vede şi pare clar este uneori pe dos. Pare o ieşire imposibilă din adâncurile Europei”

a spus jurnalistul care a încercat să facă o paralelă între federalizarea americii şi construirea Uniunii precizând că în cel de-al doilea caz diferenţele dintre state şi culturi sunt mari, motiv pentru care „carcasa” acestei construcţii rămâne în continuare fragilă.

Dovada cea mai clară a acestei fragilităţi o reprezintă euroscepticismul, faptul că discursul naţionalist, rasial, etnic sau confesional este din ce în ce mai prezent, în detrimentul principiilor pe care s-a întemeiat Uniunea Europeană, cele legate de libera circulaţie sau de libertatea de a te stabili oriunde în interiurul Uniunii.

Statele mari, Anglia, Germania, Franţa încep să aibă tot mai multe ieşiri împotriva minorităţilor, alimentând scepticismul care roade din interior Europa. Există rivalităţi între state care nu s-au vindecat chiar dacă graniţele dintre ele nu mai contează.

„În timp ce noi, românii, dormim pe laurii victoriei, vecinii noştri nu prea pot dormi purtând pe cap coroana de spini a învinşilor”

a explicat plastic Emil Hurezeanu.

Tot acest tablou colorat, toată această poveste care „colcăie” de intrigi şi de nemulţumiri se desfăşoară în umbra unui duşman reactivat care pare din ce în ce mai prezent. În umbra Federaţiei Ruse. Iar Rusia pare că îşi freacă palmele ori de câte ori vede că un partid extremist ajunge la guvernare şi se străduieşte să îşi facă „prieteni” în „teritoriul duşmanului”.

„Mă feresc să spun că Ungaria este calul troian al lui Putin”

a spus Hurezeanu care a amintit şi de prietenia dintre Viktor Orban şi Vladimir Putin, de neînţeles dacă e raportată la comportamentul antirusesc pe care l-a avut Viktor Orban în tinereţe şi la începutul mandatului, sublinind că, din cauza acestui lucru, zona pare instabilă.

Mai mult, conflictul din Ucraina pune în discuţie integritatea teritorială a statelor naţionale europene aducând teama în ţările baltice, unele dintre ele cu o minoritate rusă însemnată. Totuşi, Hurezeanu a precizat că nu crede într-un pericol de război.

„Sunt doar reglaje care se fac între cele două mari puteri, Rusia şi America, reglaje care la un moment dat se vor termina”

crede analistul.

Atomi, suspendaţi între lumi

Între timp, în România, lucrurile par a se desfăşura după alte principii. Românii sunt preocupaţi de „tot ce se întâmplă” în numele „a tot ce nu se întâmplă”. Asta pentru că le lipseşte viziunea de ansamblu.

„Nouă ne lipseşte lectura pe orizontală şi pe verticală. Adică „ce fac alţii în timpul acesta?” şi „ce s-a mai întâmplat de acest fel în istorie?”. Suntem suspendaţi undeva între aceste două întrebări”

a spus Emil Hurezeanu care a subliniat că nu ne străduim să ne revalorizăm trecutul deşi există şi acolo o mulţime de „ancore” cu ajutorul cărora am putea să ne stabilizăm, undeva, în propria existenţă şi suntem prea preocupaţi de traiul de zi cu zi ca să ne mai intereseze ce se întâmplă, cu adevărat, în jurul nostru.

Nu din presă şi de la TV, acolo unde sunt vizibile doar evidenţele, ci în substanţialitate şi profunzimea lucrurilor.

„România e ca un stup de albine dereglat dar plin de alveole cuviincioase. Şi noi, cei care ne-am adunat în această sală, suntem nişte alveole de acest fel. Alveolele bune trebuie unite, dar cine să facă acest lucru?

Politicienii îşi imaginează că articolul din Constituţie cu „stat unitar” e suficient. Nu, nu e suficient. De la Marea Unire înncoace, românii trebuie uniţi în fiecare zi. Măcar prin autostrăzi, căi ferate sau aeroporturi”

a spus Emil Hurezeanu.

Conferinţa a fost organizată de Academia Civică Bihor şi Primăria Municipiului Oradea.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4363 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Cum să iei de proști 200.000 de orădeni!

Un oraș de proști. Asta cred despre orădeni atât miticii de la Tarom cât și conducerea Aeroportului, incompetenți puși acolo pe un singur criteriu, carnetul de membru de partid! Un oraș de proști pe care poți să îi duci de nas distribuind presei un fake news pe care să-l rostogolească în ziarele lor și pe rețelele de socializare.
Aeroportul din Oradea este la un pas de a deveni un fânaț pe care să mai pască doar vitele și oile țăranilor din zonă. Din marea realizare a alianței UDMR-PSD-ALDE care conduce județul a mai rămas doar o rută de zbor spre București pe care cei de la Tarom au scumpit-o atât de tare încât nu va mai zbura nici dracu din Oradea. În acest context, cei vinovați, atât marionetele politice cât și cei care le-au pus acolo, în loc să explice cum s-a ajuns la situația de față și ce fac pentru a schimba lucrurile, trimit presei fake-news-uri în care se ceartă cu primarul Ilie Bolojan.

Citește mai mult