Categorized | Politică

Filmul referendumului unirii cu Sînmartin. Oradea, la 3.300 de voturi de a fi mare!

Imediat după a doua raportare a prezenţei la votul pentru unirea Oradiei cu Sînmartin, duminică, 14 iunie, pe la ora 13.00, pe strada Republicii abia mai puteau fi zărite una-două persoane la terase. Soarele, vorba poetului, se topise şi cursese pe pământ, motiv pentru care secţiile de vot erau goale. La finalul zilei, au lipsit doar 24 de voturi pe secție pentru atingerea pragului de 30%.

Ziua de duminică a început promiţător pentru cei care îşi doreau Oradea Mare. La prima raportare, la ora 10.00, se înregistrase o participare de 3,28% a cetăţenilor – un procent dublu faţă de prezenţa de pe 10 mai, când se înregistrase, la aceeaşi oră, o prezenţă de doar 1,5%. Nici raportarea de la ora 13.00 nu era tocmai rea deşi avântul se mai temperase, 9,5% prezenţă la vot, de la 6,2% în primul tur.

Dublu. Am zis!

La secţiile de vot 113 şi 114, de pe Republicii căldura se făcea resimţită. Uşile larg deschise nu erau trecute de prea multă lume.

Totuşi, la secţia 114, la ora 15.30, votaseră 220 de persoane dintr-un total de 1.700 câţi erau pe liste.

„Dublu faţă de data trecută”

ne-a asigurat preşedinta secţiei. La cealaltă secţie de votare, 113, votaseră 189 de persoane dintr-un total de 1.095.

„Dimineaţa a venit mai multă lume dar cred că vor veni după-amiază sau spre seară mult mai mulţi. Procentul este bun, dublu faţă de data trecută, în contextul în care avem şi trei spitale arondate”

a spus Roxana Socolan, preşedinta secţiei.

La ieşirea din secţie, tatăl unui băieţel de-o şchioapă, pe care-l ţinea de mânuţă, a întrebat oarecum amuzat:

„Mai sunt locuri?”.

Pe Republicii, dalele prăfuite şi scoase pe jumătate din carosabil, aproape sfârâiau sub pantofi. Nici măcar sub umbrelele de la terase nu prea erau muşterii. Doi poliţişti mergeau agale spre covrigăria de lânga statuia poeţilor maghiari cu şepcile sub braţ. Cămăşile albastre li se lipeau de gât.

Secţia 122 de la Liceul Ady Endre era mult mai bine plasată. Mare şi răcoroasă, dar tot goală. 151 de votanţi, din 1.342, la ora 15.40. Preşedinta secţiei este însă optimistă. „Vor veni mai mulţi pe seară, după ce se întorc de la ştrand, iarbă verde sau grătare,” sunea ea.

Semnătură cu… noroc!

Vin şi rezutatele oficiale de la ora 16.00: 13,46%. Trendul era descendent, comparativ cu procentele de dimineaţă, dar, faţă de turul întâi, la aceeaşi oră, când se înregistraseră 10,68%, era în creştere.

În faţa Primăriei Oradea, primarul Ilie Bolojan se oprise pentru a vorbi cu câţiva cunoscuţi. A urcat apoi pe scările instituţiei, puţin cam abătut. Între timp, în Cartea Oradiei Mari, amplasată pe un soclu în faţa Primăriei, mesajele se adunaseră. 60 până la ora 17.00. Orădenii semnalaseră că îşi dăsduseră voturile pentru copii, pentru un oraş prosper, european, binecuvântat, pentru ca proiectele importante să continue sau pentru că împreună se considerau mai puternici.

Deşi Cartea era supravegheată de un echipaj al poliţiei locale, un porumbel îşi lăsase amprenta pe una din pagini, spre amuzamentul celor care o răsfoiau şi care susţineau că, datorită „semnăturii”, votul nu putea fi decât „cu noroc”.

Alături de mesajul primarului Ilie Bolojan:

„Am votat azi cu speranţa că votul meu va fi una dintre zecile de mii de pietre puse azi şi în 10 mai la dezvoltarea oraşului nostru. Dumnezeu să aibă în pază Oradea!”

erau şi mesaje de contestare.

Unul dintre ele, fără a avea nicio legătură cu votul, suna cam aşa:

„Să vă fie Ruşine domnule primar pentru ilegalităţile comise pe timpul mandatului! DNA-ul să vă ia. La mulţi ani – cu executare”.

Spre deosebire de celelalte mesaje care erau asumate, „curajosul” contestatar se semnase „un cetăţean”.

Nici cu raportarea de la ora 19.00 soarta Oradiei nu fusese decisă, 19,06% din orădeni votaseră (în 10 mai, prezența la urne la aceeași oră a fost de 15,20%).

Ultima raportare de pe site-ul primăriei a fost cea de la ora 21.00 care răta o prezenţă de 25,25%, adică 47.575 de voturi. Pe Facebook, echipa de campanie a mai postat două filmuleţe în care primarul Ilie Bolojan îi impulsiona pe orădeni să facă un ultim efort.

Pe siteul primăriei nu s-a mai făcut nicio raportare, semn care prevestea rezultatul negativ al votului.

Despre creşterea salariilor vorbim după 10 ani!

Pentru a prezenta rezultatul referendumului, primarul Ilie Bolojan a organizat luni, 15 iunie, o conferinţă de presă.

„Din numărul total al persoanelor înscrise în lista pentru referendum, de 189.028, au participat la vot 53.383 de orădeni. Dintre aceștia, 51.996 au votat cu DA, iar 1043 au votat cu NU. Numărul voturilor nule a fost de 344, iar al voturilor contestate de 81. Datorită prezenței la vot de 28,3% față de 30 % cât era necesar, acest referendum nu a fost validat. Făcând o medie, au lipsit cca 24 de voturi pe secție de votare pentru atingerea pragului de 30%”

a spus primarul Ilie Bolojan.

În ceea ce privește prezența la vot pe cartiere, cea mai mare prezență s-a înregistrat în cartierul Oncea – 33,83%, cartierul Nufărul – 31,26%, Ioșia – 30,42%, Nufărul Cantemir – 28,49%, Rogerius – 26,46, iar cea mai slabă prezență la vot s-a înregistrat în cartierul Episcopia, de 11,53 %.

„Datorită situației generale la nivel de țară, există o inerție foarte mare a electoratului în a se prezenta la urne, datorată percepției negative despre lumea politică. O altă cauză o reprezintă faptul că cca 10-15% din electori nu și-au comunicat noile date Serviciului de Stare Civilă, este vorba de cei plecați la muncă în străinătate sau care s-au mutat din Oradea, dar care figurează încă în listele electorale.

Un alt treilea factor este reprezentat de situația politică pe care o avem, în care o bună parte din oamenii cu funcții publice au probleme de natură penală, iar în aceste condiții, electoratului îi este greu să mai aibă încredere, existând percepția că cineva ar avea un interes, un beneficiu indirect sau un interes personal.

O altă cauză a prezenței slabe la vot este faptul că conducerea partidelor UDMR și PSD a recomandat electoratului în mod public sau în mod mai discret să nu meargă să voteze. Aceste partide au ponderea lor de răspundere, pentru că pentru calcule politice mărginite au preferat să saboteze un proiect, care ar fi generat o dezvoltare suplimentară orașului bazată pe turism. Toate aceste au făcut să avem un minus de 3.300 de voturi”

a spus primarul Ilie Bolojan.

Aceasta a mai explicat că, din punctul lui de vedere, dacă nu se respectă „regulile de dezvoltare ale oraşului” Oradea nu poate progresa.

„Dezvoltarea turismului rămâne în continuare un obiectiv important, dar nu vom putea avea un turism care să depășească nivelul actual, făra ca turismul din Băile Felix și Băile 1 Mai să fie adus la standarde internaționale. Aceasta este o condiție esențială pentru ca Oradea turistică să devină o realitate. Vom urmări ca parcurile industriale și Universitatea orădeană să fie conectate la realitatea și nevoile orașului.

Convingerea mea este că există niște reguli de dezvoltare clare, fără de care o comunitate nu poate progresa. Oradea are nevoie de 10 ani cu o creștere economică de 6% pentru ca salariul mediu din Oradea să se apropie de salariul mediu european. Întotdeauna o zonă mai fragmentată administrativ va avea o productivitate mai scăzută și se va dezvolta mult mai greu”

a concluzionat primarul Ilie Bolojan.

Pentru a deveni valid referendumul de unificare a Oradiei cu Sînmartinul trebuia să se prezinte la vot 30% din orădenii înscrişi pe listele electorale permanente. Cu alte cuvinte, trebuiau să voteze cel puţin 56.825 de ceteţeni. La primul tur al referendumului, pe 10 mai, în Oradea au votat 37.024 cetăţeni (19,68%). La aceeaşi datră, locuitorii din Sînmartin s-au prezentat la vot în procent de 47,98% şi au spus Da pentru unificare într-un procent de 54,48%.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4398 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult