Categorized | Anchetă/Poliţie

Şi Universitatea din Oradea a ajutat puşcăriaşii să-şi scurteze pedepsele!

Ar fi fost culmea ca un scandal naţional care priveşte cadrele didactice universitare să ocolească Universitatea din Oradea. Instituţia se află pe locul zece pe o „listă a ruşinii” întocmită de romaniacurata, conform căreia aproape 200 de deţinuţi au publicat peste 400 de cărţi, în ultimii trei ani, ajutaţi de universitari. De la Oradea, nominalizaţi sunt Anca Dodescu, Valentin Mirişan şi Vasile Creţ (Universitatea „Agora”). Mai grav este că aceştia vor fi cercetaţi de DNA care s-a sesizat din oficiu constatând că la nivel naţional se crease un adevărat sistem de eludare a pedepselor.

Cea mai relevantă imagine a cârdăşiei dintre infractori şi universitari a făcut-o pe 6.01.2016 Florin Negruţiu pe site-ul republica.ro.

„Acești paraziți ai mediului academic trăiesc din complicitatea cu marii infractori, nu din leafa mai mult sau mai puțin modestă de dascăl. În libertate, le scriu tezele de doctorat, în pușcărie, le scriu lucrările științifice. Efectul este dezastruos pentru tot sistemul universitar și pentru generații întregi de studenți, care învață, de pe băncile școlii, să fie „băieți deștepți”.”

scrie Negruţiu într-un editorial intitulat „Profesori care se prostituează”.

Deşi şocantă, imaginea este pe măsura anvergurii fraudei. Potrivit portalului romaniacurata.ro, din cele 426 de titluri la care există numele universității, 293 de lucrări au fost girate de către universitățile de stat, iar 133 de cele private. Prima concluzie este dureroasă: profesorii de la universitățile de stat sunt principalii vinovați în dezvoltarea fenomenului pseudo-științific în închisorile din România.

Topul rușinii este condus de departe de Universitatea din Craiova, ai cărei profesori au girat 59 de lucrări, adică 13,85% din toate publicațiile recenzate. La distanță mare, cu 33 de lucrări coordonate (7,75%), se situează pe locul doi al clasamentului Academia de Studii Economice din București. Pe locul trei se află foarte aproape, cu 31 de lucrări coordonate, Universitatea Hyperion din București, prima clasată într-un top al universităților private.

Următoarele locuri sunt ocupate cu cinstea cuvenită de cinci universități de stat: Universitatea Transilvania din Brașov (20 lucrări), Universitatea Politehnică din București (17), Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București (17), Universitatea din Pitești (14) și Universitatea Ovidius din Constanța (14). Urmează Universitatea din Oradea, tot o instituție de stat.

Chiar dacă diferenţa dintre numărul de lucrări coordonate la Universitatea din Craiova (59) şi cele coordonate la Oradea (7, conform site-ului romaniacurata) este mare, acest lucru nu scuză deloc cârdăşia dintre infractori şi universitari.

Prietenii infractorilor!

Potrivit listelor făcute publice de Ministerul Justiţiei, în 2007, prof.univ.dr. Anca Dodescu, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice din Oradea a girat lucrarea „Cercetări şi politici de marketing internaţional”, elaborată de doi deţinuţi, Alin Horea Silaghi şi Petru Sorin Matei. Silaghi, fost director de buget al AJOFM Bihor, dar şi fost cadru didactic al Universităţii orădene a fost condamant alături de alţi directori ai AJOFM după ce au luat o mită de 2,2 miliarde lei de la patroana unui restaturant din Oradea pe care urmau să-l cumpere în scopul amenajării unui nou sediu al agenţiei. Silaghi a fost condamnat în 2004, la şase ani de închisoare, şi a fost eliberat în 2009.

Petru Sorin Matei, fost comisar la Garda Financiară şi lider al organizaţiei de tineret a PSD Bihor, a fost condamnat pentru luare de mită, fiind prins în timp ce primea un plic cu 1.000 de dolari de la patroana unei firme căreia îi ceruse în total 25.000 de dolari pentru a-i „ierta” neregulile contabile. Matei a fost condamant la patru ani şi şase luni. A intrat după gratii în 2005 şi a fost eliberat în 2009. În 2009, tot prof. univ. dr. Anca Dodescu împreună cu conf. univ. dr. Ioana Pop Cohuţ a mai girat două lucrări, semnate de Alin Horea Silaghi, respectiv „Revoluţia internet, economia şi webmarketingul” şi „Marketing electoral”.

În anul 2015, conf. univ. dr. Vasile Creţ, din cadrul Universităţii „Agora” din Oradea a girat lucrarea lui Sebastian Secoşan, „Comportamentul organizaţional”. Secoşan a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată, după ce, în perioada iulie 2010 – ianuarie 2011, în calitate de comisar şef la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Bihor, a pretins şi a primit în cinci rânduri mită de la reprezentantul unei unităţi profilate pe comercializarea substanţelor etnobotanice, în total suma încasată de şeful CJPC Bihor ridicându-se la 1.400 de euro. Secoşan a stat după gratii din 2013 până în 2015.

O altă lucrare ştiinţifică a fost girată, tot în 2015, de prof.univ. Valentin Mirişan, profesor de drept penal în cadrul Facultăţii de Drept din Oradea. Este vorba despre titlul „Arestul preventiv în legislaţia românească”, autorul fiind Adrian Cristian Marchiş, fost poliţist de frontieră.

Agentul a fost condamnat, în 2014, la patru ani de închisoare fiind suspectat că ar fi intervenit pe lângă vameşi maghiari pentru a facilita trecerea prin vamă a unor transporturi cu produse de contrabandă, parfumuri. Cu excepţia lucrării coordonate de Valentin Mirişan, publicată de Editura „Accent” din Cluj-Napoca, toate celelalte titluri au apărut la Editura Universităţii din Oradea.

Rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, s-a declarat surprins atât de faptul că Universitatea este implicată în acest scandal, cât şi de cadrele didactice care au recomandat lucrările.

„Nu ştiam. Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Dacă Editura Universităţii nu a respectat procedurile, atunci este grav”

a spus Constantin Bungău.

Anchetă DNA. Puşcăriaşi scăpaţi de un an de detenţă!

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, spunea într-o emieiune televizată că responsabilitatea cu privire la profesorii care au semnat aşa-zisele lucrări ştiinţifice revine universităţilor şi că ministerul va urmări ce măsuri iau în fiecare caz în parte. Între timp la Universitatea din Craiova care este prima pe listă, s-a declanşat o anchetă internă.

Şi DNA-ul s-a sesizat din oficiu, cu privire la suspiciunea săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată.

„Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.

În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu. Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate.

Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.

Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”,

se arată în comunicatul DNA.

Se crease un adevărat sistem de eludare a pedepselor!

Totodată, conform aceleiaşi surse, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană.

„Reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea științifică acestora și interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit. Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acționat în scopul pentru care a fost înființată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condițiile stabilite de instanță.

Pe de altă parte, funcționari din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situații în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.

Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conținut deciziile instanțelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins științifice)”

se afirmă într-un comunicat al DNA.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4383 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult