Categorized | Sanatate

Degringolada de la Minister, lipsa educaţiei şi dezinteresul, fac din România una din ţarăile cu cei mai mulţi bolnavi de cancer din Europa

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bihor a organizat luni, 1 februarie 2016, o masă rotundă la care au participat cei mai importanţi specialişti din judeţ. Aceştia au discutat atât despre problemele cu care se confruntă cei care profesează în acest domeniu cât şi despre măsurile de îmbunătăţire a situaţiei la nivel local.

Ministerul Sănătăţii este în general inconstant când vine vorba de măsurile luate împotriva cancerului. Pe de o parte a finanţat campania pentru depistarea cancerului de col uterin, pe de altă parte, cu privire la raportările care trebuie adunate în registre speciale, există de 8 ani o Lege căreia nu i s-au stabilit norme de aplicare.

În acest context, la nivel local nu se pot face prea multe lucruri, mai ales cu privire la prevenţie.

Fost ministru al Sănătăţii: am rămas şocat să văd zeci de mii de doze de vaccin expirate!

Depre problemele referitoare la cancer au vorbit la DSP Bihor fostul ministru al Sănătăţii – Ladislau Ritli, şefa Centrului de Oncologie din Oradea – Simona Mihuţiu, directorul medical al Spitalului Judeţean – Lucia Daina, medicii Silviu Marius Corbu şi Alina Venter, alături de specialiştii de la DSP Bihor.

„Oncologia este o profesie grea. Este a doua patologie a judeţului şi avem doar 9 oncologi, incomparabil cu neurologii, spre exemplu, unde sunt cel puţin 20. Ca să facem faţă ar trebui un număr dublu sau triplu de specialişti. Suntem pe locul doi în Europa la incidenţa cancerului şi avem, în toată ţara, un singur registru de cancer, în Bihor. Există de 8 ani o Lege care prevedea existenţa unor centre regionale care ar fi trebuit să adune aceste date, dar care nu are norme de aplicare. Cum e posibil aşa ceva?”

s-a întrebat retoric Simona Mihuţiu şefa Centrului de Oncologie din Oradea.

La fel de critic a fost şi fostul ministru al Sănătăţii – Ladislau Ritli când a venit vorba despre implicarea oficialităţilor.

„Dacă în judeţul Bihor avem în jur de 2.500 de bolnavi de cancer depistaţi anual, pe oncopediatrie sunt doar 25. Cancerul este în ultimă înstanţă o boală genetică iar asta se vede cel mai bine la copii. Trebuie să facem profilaxie la adulţi, începând de la copii.

S-a încercat asta şi la nivel naţional, dar a fost un eşec total, asta pentru că Ministerul Sănătăţii nu a pregătit, aşa cum trebuia, aceste măsuri.

Când am ajuns eu ministru am rămas şocat să văd că în problema vaccinului pentru cancerul de col uterin care trebuia administrat la fetiţe, aveam în depozit 30.000 de doze, plus 30.000 de doze expirate şi fuseseră administrate doar 30.000 şi acelea cu mari greutăţi şi scandaluri. Dacă acea vaccinare s-ar fi făcut aşa cum trebuia s-ar fi văzut în statisticile de astăzi alte rezultate.

Suntem pe locul I la incidenţa cancerului de col uterin depistat în stadii avansate. Pentru a depăşi această situaţie ar trebui ca, în decurs de un an, să trecem prin screening cel puţin 1,5 milioane de femei”

a spus Ladislau Ritli care a povestit şi despre ignoranţa şi încăpăţânarea de a înţelege situaţia şi a acţiona a unor comisii parlamentare formate chiar din medici.

Educaţia sanitară a fost dusă în derizoriu!

Pe lângă lipsa de interes, de iniţiativă sau pur şi simplu ignoranţa oficilităţilor, există şi o opoziţie puternică a cetăţilor şi a societăţii civile, „informată de pe net” de tot felul de „bine-voitori” care nu au pus în viaţa lor mâna pe o carte de medicină.

„Stilul de viaţă este responsabil în 80% din cazuri pentru apariţia sau dezvoltarea cancerului. În anii 80’ a fost scoasă Educaţia pentru Sănătate din şcoală iar această materie ar fi făcut mult bine dacă s-ar fi predat în continuare. Dacă nu îi educăm pe copii, degeaba cheltuim apoi bani pe programe precum renunţarea la fumat.

Educaţia sanitară ar salva fonduri importante pentru că banii investiţi pentru prevenire şi depistare ar fi mult mai puţini, comparativ cu cei pe care statul îi cheltuie pentru medicamente şi spitalizare. Trebuie reluată această materie în şcoală, altfel vom vedea în continuare că vârsta celor cu cancer va scădea.

Apoi cred că ar trebui făcute cunoscute mai multe cazuri ale unor cetăţeni care au scăpat de cancer pentru că l-au depistat la timp, ar trebui anulată această cancerofobie, care îi face pe oameni să aleagă mai degrabă „să nu ştie că au” decât să îşi facă analize pentru a vedea dacă sunt bolnavi. În Occident este o rată de vindecare a cancerului de 70 – 80% pentru că este depistat la timp iar în România o rată de mortalitate de 70 – 80% pentru că boala este depistată în stadii avansate.”

a spus medicul oncolog Silviu Marius Corbu.

„În ceea ce priveşte vaccinurile am observat pe statistici că incidenţa heptatite B a scăzut foarte mult în ultimul timp şi asta datorită faptului că după anii 90’ s-a introdus vaccinarea. Despre introducerea Educaţiei Sanitare în şcoală, noi am făcut demersuri puternice în ultimele luni. Ne-am întâlnit cu 9 parlamentari din judeţ care ne-au promis că ne vor sprijini.

Anul trecut s-a introdus religia iar Educaţia Sanitară a fost dusă în derizoriu pentru că s-a accentuat doar pe latura de educaţie sexuală”.

a spus directorul adjunct al DSP Bihor – Zoia Bitea.

Teste GRATUITE dar fără doritoare!

Lipsa de implicare a cetăţenilor este vizibilă şi atunci când ar trebui să-şi verifice gratuit starea sănătăţii cum, este în cazul testărilor pentru depisatarea cazurilor de cancer de col uterin sau a cancerului mamar.

„Doar 10% dintre românce îşi fac mamografii în timp ce, în Ungaria spre exemplu, îşi fac aceste teste 70% dintre femei. O simplă palpare de către specialist a sânului, combinată cu o radiografie ar ajuta la salvarea multor vieţi”

a spus Alina Venter specialistă în radiologie şi imagistică medicală. Acelaşi dezinteres şi când vine vorba de testările Babeş Papanicolau.

„Cred că cel mai important este să prevenim. Din păcate pe screeningul de cancer uterin am rămas cu bani necheltuiţi pentru că oamenii nu au fost interesaţi. Este adevărat că am avut multe femei care au fost doritoare să îşi facă testul, apoi a fost câteva luni întreruptă finanţarea şi când au revenit banii numărul doritoarelor a fost mult mai mic.

La Spitalul Judeţean, în 2015 am avut 120.000 de lei alocaţi pentru screening, dar am cheltuit doar 85.000 de lei. Am testat 921 de femei şi au fost pozitive 5,42% din teste. Ne aşteptam la o mai mare implicare, mai ales că este gratuit. Poate ar trebui introdusă obligativitatea lui”

a spus Lucia Daina – directorul medical al Spitalului Judeţean.

Conform DSP Bihor, la cele două spitale care au putut face teste Babeş Papanicolau, finanţate de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Judeţean şi Spitalul Pelican, s-au testat în 2013 – 4.453 de persoane, în 2014 – 1.651 şi în 2015 – 1.923.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4298 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Cum să iei de proști 200.000 de orădeni!

Un oraș de proști. Asta cred despre orădeni atât miticii de la Tarom cât și conducerea Aeroportului, incompetenți puși acolo pe un singur criteriu, carnetul de membru de partid! Un oraș de proști pe care poți să îi duci de nas distribuind presei un fake news pe care să-l rostogolească în ziarele lor și pe rețelele de socializare.
Aeroportul din Oradea este la un pas de a deveni un fânaț pe care să mai pască doar vitele și oile țăranilor din zonă. Din marea realizare a alianței UDMR-PSD-ALDE care conduce județul a mai rămas doar o rută de zbor spre București pe care cei de la Tarom au scumpit-o atât de tare încât nu va mai zbura nici dracu din Oradea. În acest context, cei vinovați, atât marionetele politice cât și cei care le-au pus acolo, în loc să explice cum s-a ajuns la situația de față și ce fac pentru a schimba lucrurile, trimit presei fake-news-uri în care se ceartă cu primarul Ilie Bolojan.

Citește mai mult