Categorized | Social

Studiu: copiii din România sunt mulţumiţi de viaţa lor dar nemulţumiţi de lipsa locurilor de joacă!

În cadrul unui studiu internaţional făcut cu sprijinul Universităţii din Oradea, peste 17.000 de copii cu vârsta de opt ani din șaisprezece țări, de pe patru continente, au fost întrebați despre experiențele lor și părerile asupra propriei vieți. Cei mai mulți se simt mulțumiți cu viața lor, dar 3% dintre copii au niveluri foarte reduse de bunăstare în Columbia și România.

Studiul este cel mai divers și cu cea mai mare acoperire întreprins vreodată la nivel internațional asupra vieții copiilor privită prin propria lor perspectivă.

În cadrul studiului, copiii au fost întrebați despre aspecte-cheie ale vieții lor între care viața lor de familie și cea de acasă, prietenii, banii și bunurile pe care le au, viața la școală, zona în care locuiesc, modul cum își folosesc timpul, bunăstarea personală, concepțiile asupra drepturilor copiilor și nivelul global de fericire.

Cei mai mulți copii cu vârsta de 8 ani din 16 țări se simt mulțumiți cu viața lor, dar o minoritate (în jur de 6%) a acestora are niveluri scăzute de bunăstare. Procentul copiilor cu niveluri foarte reduse de bunăstare variază de la sub 3% în Columbia și România la peste 9% în Etiopia, Coreea de Sud și Marea Britanie.

„Copiii noștri au nivele dintre cele mai ridicate de violență relațională”

15% dintre copiii români de 8 ani nu au calculator și 24% nu au acces la Internet de acasă. Deși în general sunt mulțumiți de bunurile pe care le au, aproximativ 42% dintre aceștia sunt adesea sau întotdeauna îngrijorați de banii pe care îi are familia lor. În România, fetele sunt la fel de fericite ca și băieții, dar sunt mai mulțumite de școală decât aceștia.

În schimb, fetele sunt mai nemulțumite de locurile de joacă disponibile, dar și de colegii lor de școală. Copiii români sunt cei mai mulțumiți de sine și de familie. Urmează școala și relațiile cu ceilalți, pe ultimul loc situându-se satisfacția cu zona în care trăiesc.

„Toți cei responsabili de bunăstarea copiilor români ar trebui să ia rezultatele acestui studiu ca punct de plecare al eforturilor de conștientizare și al preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora.

Deși copiii români sunt în general fericiți, ei sunt printre cei mai nemulțumiți din toate țările incluse în studiu de spațiile de joacă disponibile.

Climatul relațional din școală dar și din afara ei lasă mult de dorit, copiii noștri având nivele dintre cele mai ridicate de violență relațională, dar și de insatisfacție cu prietenii.

Copiii romi, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude de părinții care au imigrat au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți”.

susţine profesorul Sergiu Bălțătescu de la Universitatea din Oradea, coordonatorul pentru România al cercetării.

Şi copiii români îşi cunosc drepturile

Peste o treime dintre copiii intervievați au declarat că sunt îngrijorați „adesea” sau „întotdeauna” în legătură cu câți bani are familia lor în Israel, Columbia, Spania și Nepal. În Coreea de Sud și Germania cifra este mai mică de 10%.

În ceea ce priveşte securitatea, majoritatea copiilor incluși în sondaj au declarat că se simt pe deplin în siguranță acasă, la școală și în vecinătatea în care locuiesc. Cu toate acestea, 4% dintre copii nu se simt deloc în siguranță acasă, un procent similar nu se simt deloc în siguranță la școală și 9% nu se simt deloc în siguranță când se plimbă în zona în care locuiesc. Deși aceste procente sunt mici, pe ansamblu reprezintă un număr mare de copii din fiecare țară.

Cei mai mulți copii (62%) au fost de acord în totalitate că le place să meargă la școală. Copiilor din Algeria și Etiopia le place cel mai mult să meargă la școală, iar copiilor din Germania, Coreea de Sud și Marea Britanie cel mai puțin.

Mulți dintre copii au declarat că, în ultima lună, nu au fost incluși în jocuri și activități de colegi (41%) și că au fost loviți de alți copii la școală (48%). Aceste experiențe au fost mai frecvente în rândul copiilor cu vârsta de opt ani în comparație cu celelalte două grupe de vârstă în sondaj.

Procentul de copii loviți de colegi este cel mai ridicat în Estonia, Marea Britanie și Germania și cel mai scăzut în Coreea de Sud. Procentul celor neincluși în jocuri și activități de colegi a fost cea mai mare în Marea Britanie și România și cel mai scăzut în Coreea de Sud și Etiopia.

Aproape jumătate dintre cei intervievați (46%) răspund că știu ce drepturi au copiii. Procentul este mai mic decât în cazul copiilor de 10 și 12 ani (58%). Copiii din Columbia (73%) răspund cel mai mult că știu ce drepturi au copiii. De asemenea, în Turcia, Etiopia, România și Norvegia peste jumătate din copii răspund „da” la această întrebare.

Lumile Copiilor, Ancheta Internațională asupra Bunăstării Copiilor (ISCWeB), este un sondaj la nivel global asupra bunăstării subiective a copiilor.

În cadrul valului curent de anchetă, finanțat de Fundația Jacobs, s-au strâns date de la peste 56.000 de chestionare din trei grupe de vârstă (8, 10 și 12 ani) în 16 țări – Algeria, Columbia, Estonia, Etiopia, Germania, Israel, Malta, Nepal, Norvegia, Polonia, România, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Turcia și Marea Britanie.

În România cercetarea de teren a fost întreprinsă de o echipă de cercetători și studenți de la Universitatea din Oradea, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială (responsabili prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu și conf. univ. dr. Claudia Bacter).

Cercetarea cu copii de 8 ani s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.242 de elevi din clasa a doua, în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4061 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

  • Victime colaterale, ce facem?

    PSD a promis românilor facilități de Mercedes deși știa că are în curte o Dacie veche și ruginită, iar oamenii, mulți și needucați (sunt și excepții, dar campaniile sunt făcute pe majorități), au căzut în capcană. După această manipulare, Dragnea avea două variante: să mintă cu nesimțire cum au făcut și ceilalți înaintea lui sau să „vândă țara la bucată”, să compromită iremediabil din punct de vedere economic și politic România pentru a-și ține, măcar în parte, promisiunile. Lupta s-a dus pe două fronturi. Atacul constant împotriva justiției, pentru a scăpa camarila din fruntea partidului de dosare penale și căutarea mijloacelor de a fura bani. Nu doar pentru propriile buzunare ci și pentru a achita nota campaniei electorale.
    În mediul acesta toxic unde oamenii sunt mințiți zilnic și sunt atât de naivi încât cred aceste minciuni, nu poate crește, nu se poate dezvolta nimic trainic. De 25 de ani România a evoluat (cât a evoluat) în ciuda acestor maimuțe în costum, nu ajutată de ele. Țara s-a golit de toți cei care au vrut să facă ceva aici pentru că nu au fost lăsați, pentru că nu au avut stomac să dea șpăgi sau să se scufunde în butoiul cu dejecții politice. Ceilalți au continuat să urle în pustiu, ignorați de masa needucată și de sforarii politruci, redundanți pentru occidentali pentru care legile, normele și regulile nu au nevoie de avocați, sunt de la sine înțelese și respectate.
    Democrația a devenit o otravă devreme ce nimeni nu s-a îngrijit ca tinerii, ajunși la maturitate astăzi, să fie capabili să gândească, preferând să fie păstrați la nivelul unor analfabeți ca implicare, cunoaștere și conștiință civică, potriviți pentru a pune ștampila unde trebuie. Conducerea poporului nu prea își are sensul aici unde votul oricărui profesor universitar este anulat de sute de mii de analfabeți păcăliți cu promisiuni deșarte și manipulanți cu vidanje televizate. Așadar, victime colaterale, ce facem?Citește mai mult