Categorized | Educatie

Educăm copiii pentru ieri, uitând de mâine și ignorând realitățile de azi!

Bănci aliniate pentru a privi o catedră de unde profesorul, deținătorul cunoașterii, le vorbește copiilor. Cineva cască, profesorul se încruntă. Altul caută pe google cu telefonul ascuns sub bancă în timp ce câțiva elevi desenează pe paginile din spate ale caietului. Sună cunoscut? „Și asta încă e bine”, spun profesorii. „Măcar nu fac gălăgie. Nu deranjează ora.” Însă pentru cine îi întreabă și pe elevi, nu doar pe dascăli, descoperă curiozitatea, creativitatea, dar și frustrarea unor copii ce sunt dezamăgiți de școală.  Plictisiți, lăsați în urmă de un sistem învechit, cu lacune din clasele precedente ce devin obstacole insurmontabile pentru înțelegerea noilor materii mulți dintre elevi încep încet-încet să pună școala, în cel mai bun caz, pe locul doi.

În contextul telefoanelor mobile „confiscate” în timpul orei, al dascălilor slab plătiți, sictiriți de munca de Sisif prestată, trecând an de an peste isteria vizelor de flotant pentru cele câteva școli bune din oraș cât și a celorlalte probleme acute din sistemul de învățământ românesc, compania HELLA România a organizat HELLA DRIVING EDUCATION DAY, pentru toți cei cu o pasiune pentru educație, sâmbătă, 9 aprilie 2016.

Printre cei peste 400 de profesioniști, din țară și străinătate, ce au participat la conferință, s-au numărat Sugata Mitra, speaker internațional și inovator  educațional, Marian Staș, coordonatorul programului educațional „Liderii mileniului trei” și Sebastian Burduja, unul dintre fondatorii Ligii Studenților Români din Străinătate, Diana Andone, director al Centrului de e-Learning din cadrul universității Politehnica Timișoara și Florin Colceag, antrenorul de genii.

Inflația diplomelor versus reticența angajatorilor

Conferința a demarat cu sala plină de participanți, întâmpinați de Cristian Jurcoane și Gelu Murariu, gazdele evenimentului, care au ținut să îi felicite și să îi încurajeze pe toți cei pasionați de educație, spre a aduce o schimbare pozitivă în România.

Urmărit fie prin live stream, de acasă, ori în atmosfera vibrată din Universitatea de Vest Timișoara (UVT), asistența a fost angrenată într-un exercițiu de imaginație, prin care, pas cu pas, a devenit conștientă de impactul fiecăruia, fie el profesor, student, elev ori părinte, la construirea unei școli, așa cum şi-o doresc toţi. Momentul a culminat cu un răspuns afirmativ și o asumare a schimbării bune în educație.

A urmat semnalul de alarmă tras de Marilen Pirtea, rectorul UVT, care a arătat că universitățile nu pot rămâne izolate de mediul de afaceri, ci trebuie să conlucreze cu acesta, pentru a aduce plus valoare societății. Școlile sunt adesea percepute ca „mașini de scos diplome pe bandă”, ceea ce duce la rezerva angajatorilor vis a vis de acestea. Totuși, arată rectorul UVT, școala crează oameni pentru viitor.

Experiența face diferența iar examenul se dă fără profesor

Pentru a avea o imagine la nivel academic între ce se întâmplă în România și cum este afară, Sebastian Burduja a împărtășit o parte din experiența sa ca student la două din universitățile de elită din SUA, Stanford și Harvard.

„A fost creată o comunitate de studenți încă din prima clipă în care ai pășit în campusul universitar. Studenții din anii mai mari îi așteaptă pe noii veniți cu pancarte pe care le scriu numele și mesaje cu «Bine ați venit!»”

spune Sebastian Burduja.  Experiența contiună cu mega petrecerile de „Bun venit! ”, Full moon patry (petrecerea de lună plină). Tot el ne povestește cum toată lumea respectă acel Stanford Honor Code and Fundamental Standard, prin care fiecare student își asumă responsabilitatea integrității morale.

„Imaginați-vă, la un examen,  o sală plină de studenți din care iese profesorul și nimeni nu trișează. Așa nu ai doar două persoane care supravegheză ci o sală întreagă”

adaugă Burduja.

Însă, chiar din primele săptămâni de studenție, românul a simțit că nu a fost echipat de acasă cu bagajul de cunoștințe și de abilități de care avea nevoie. El povestește cum a trebuit să citească rapid 1000 de pagini, cum a învățat  că fiecare virgulă contează și e mai greu de scris o lucrare scurtă decât una lungă, că nicio întrebare nu este stupidă și că trebuie să îți formezi curajul de a interveni. Cursurile de comunicare și vorbit în public sunt obligatorii iar studenților de la Harvard Business School li se cere, încă din primul an, să înceapă o afacere.

Univerisitatea gratuită

O prezentare plină de entuziasm și energie a fost oferită de Diana Andone, director al Centrului de e-Learning din cadrul universității Politehnica Timișoara. Printre nenumăratele exemple despre cum se poate folosi tehnologia pentru predarea la clasă, pentru crearea de echipe internaționale de studenți via internet, și  cu ce se „mănâncă” MOOC-urile (Massive Open Online Course), pentru cei 95% dintre participanții la eveniment care nu au folosit încă aceste oportunități gratuite.

Diana Andone a vorbit cu pasiune despre munca ei la universitate, nevoia de a inova și ajutorul pe care este dispusă să îl dea, chiar și din timpul ei liber, pentru oricine are nevoie de ajutor în a folosi resursele educaționale deschise la clasă. Tocmai de aceea, Universitatea Politehnică din Timișoara a lansat, în cadrul HELLA Driving Education Day, platforma de MOOC  în limba română – unicampus.ro.

Dascălii ca vânzători de mituri

Sorin Ionescu, director al Colegiului Național Bănățean și profesor de istorie, se autodeclară un „vânzător de mituri”. Doar că, la fel cum el „vinde” mituri elevilor, ca și profesor de istorie, la conferința HELLA a încercat să îndrepte reflectoarele spre miturile răspândite în școala și societatea românească, despre sisitemul educațional de pe meleagurile mioritice.

Cel mai cunoscut fiind cel despre programa școlară încărcată, cu foarte multe lecții, profesorul povestește cum, într-o sesiune de lucru pentru eliminarea balastului din programa de istorie, o colegă de istorie a spus, cu lacrimi în ochi „Nu scoateți geto-dacii!”. După ce, la fiecare idee de eliminare a unor subiecte din programă, au întâmpinat reacții asemănătoare din partea colegilor, profesorii au ajuns la concluzia că, în loc să scoată din ea, ar mai trebui adăugat, la programa de istorie.

„Absența profesorului este o unealtă pedagogică” – Sugata Mitra

Cel mai așteptat moment al zilei a fost celebrul speaker internațional. Sugata Mitra s-a remarcat ca și inovator în educație datorită ideilor vizionare pentru ajutarea copiilor foarte săraci, de multe ori analfabeți, din India.  „Hole in the wall”, în română, gaura din perete, este proiectul care l-a făcut cunoscut printre profesorii de pe întreg mapamondul, după ce a fost prezentat la un TED Talk, prin care copiii din cartierele ori satele sărace ale Indiei au „primit” un computer instalat sub formă de ATM, în peretele unei clădiri. Astfel, copiii au avut acces gratuit la tehnologie.

„Atunci când pui un astfel de obiect la un metru de sol, utilizatorii lui vor avea aproximativ un metru. Copiii m-au întrebat ce este, iar eu am spus că nu știu. Au râs fiindcă știau că nu vreau să le spun. Problema a fost că nimeni nu se atingea de el atâta timp cât stăteam acolo”

spune Sugata Mitra. Acesta a fost momentul în care cercetătorul și-a dat seama că, dacă își lasă elevii singuri după crearea condițiilor adecvate, copiii se organizează și învață fără profesor.

Cercetările sale, apărute în publicații de prestigiu, au demonstrat că învățarea se produce spontan, de multe ori fără intervenția dascălului, atunci când sunt utilizate anumite tehnici. Promotor al gândirii în afara cutiei (out of the box thinking), Sugata Mitra a uimit publicul prin metode neortodoxe de educație.

Mai avem nevoie de profesori?

Ce te faci atunci când elevii tăi dețin o fântână de informații chiar în buzunar? În orice moment, ei sunt capabili să găsească informații actualizate despre biologie, chimie, geologie etc. Mintea umană nu este perfectă iar cei cărora încerci să le predai, te pot contrazice, completa sau pune în încurcătură cu noțiuni pe care poate le-ai uitat.

AY

Le stă în putere să facă calcule rapide, să își trimită mesaje fără să vorbească, să găsească aproape orice, oricând, oriunde. Te înregistrază fără ca tu să știi, îți arată lacunele, îți subliniază greșelile. Iar dacă nu ai vreun super talent de a capta atenția, se plictisesc foarte repede de tine fiindcă ei sunt obișnuiți cu cei mai buni oratori, cu cele mai bune imagini și da, ca și tine, de altfel, sunt bombardați de informații.

Ce e de făcut? Cei mai mulți profesori interzic telefoanele mobile în timpul orelor, însă Sugata Mitra propune contrarul.

SOLE -Self Organised Learning Environments

Mediile de învățare auto-organizate, SOLE, sunt, de fapt, clase de copii care au acces la calculatoare și internet, astfel încăt să existe un calculator la proximativ patru-cinci elevi. Elevilor li se pune o întrebare sau o problemă foarte interesantă și li se cere să găsească un singur răspuns.

„Nu trebuie să le spui să se împartă în grupuri, deoarece, dacă nu sunt destule calculatoare pentru fiecare, se împart singuri în grupuri”

spune Sugata Mitra. Cu foarte mult umor și un accent puțin englezesc, cercetătorul povestește cum, la început, domnește haosul și un zgomot asurzitor. E multă mișcare de la un calculator la altul. Copiii se agită, caută, dezbat. Apoi, încet-încet, se lasă liniștea și încep să șoptească. Atunci știe că experimentul a luat sfărșit iar ei au găsit răspunsul.

„Este mult mai greu să știi să pui întrebări bune decât să dai eplicații. Este mai greu să știi să îi ghidezi și să îi lași pe ei să descopere”

răspunde Sugata Mitra. Dacă mai avem nevoie de profesori? Ei bine, da. Dar rolul lor se schimbă foarte mult iar modulele pedagogice de azi creează prea puțini profesori capabili să facă față  noii realități din societatea umană.

De multe ori, elevii folosesc tehnologia mult mai eficient decât o fac dascălii lor. S-au născut cu ea, au crescut cu ea, tehnologia, internetul, informația sunt parte din viața lor, sunt o extensie a realității noastre. Parafrazându-l pe Sugata Mitra, este ca și cu ochelarii. Îi spui copilului că îl testezi la lectură, dar nu are voie să își folosească ochelarii, și îi dai notă proastă că nu e atent și nu știe să citească.

Lumea pentru care ne pregătim copiii

 În timpul conferinței organizate de HELLA România, Florin Colceag, „antrenorul de genii”, descria problemele lumii în care trăim și cele care vor mai apărea pe parcursul vieții copiilor noștri.

Întrebarea este: cum se face că pregătim elevii pentru o realitate care nu mai există, însă nu le dezvoltăm capacități precum gândirea critică, munca în echipă, negocierea și aplanarea conflictelor, creativitatea, abstractizarea, rezistența, capacitatea de a construi comunități sustenabile, reziliența, găsirea informației pertinente – și multe, multe altele.

Margareta Szegö

This post was written by:

- who has written 4345 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Cum să iei de proști 200.000 de orădeni!

Un oraș de proști. Asta cred despre orădeni atât miticii de la Tarom cât și conducerea Aeroportului, incompetenți puși acolo pe un singur criteriu, carnetul de membru de partid! Un oraș de proști pe care poți să îi duci de nas distribuind presei un fake news pe care să-l rostogolească în ziarele lor și pe rețelele de socializare.
Aeroportul din Oradea este la un pas de a deveni un fânaț pe care să mai pască doar vitele și oile țăranilor din zonă. Din marea realizare a alianței UDMR-PSD-ALDE care conduce județul a mai rămas doar o rută de zbor spre București pe care cei de la Tarom au scumpit-o atât de tare încât nu va mai zbura nici dracu din Oradea. În acest context, cei vinovați, atât marionetele politice cât și cei care le-au pus acolo, în loc să explice cum s-a ajuns la situația de față și ce fac pentru a schimba lucrurile, trimit presei fake-news-uri în care se ceartă cu primarul Ilie Bolojan.

Citește mai mult