Categorized | Educatie

A început Săptămâna Ştiinţifică la Universitatea din Oradea!

Aula Magna a Universităţii din Oradea a fost marţi, 24 mai 2016, gazda festivităţii de deschidere a celei de-a XXVII-a ediţii a Săptămânii Ştiinţifice. Au fost prezentate principalele realizări din 2015 fiind premiaţi elevii şi profesorii care au pus umărul la creşterea vizibilităţii instituţiei.

Evenimentul a început la ora 12.00 în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor – Cornel Popa, a reprezentanţilor Prefecturii – Claudia Timofte şi Primăriei Oradea – Huszar Istvan, a rectorul Constantin Bungău, a preşedintelui Senatului – Sorin Curilă şi a prorectorului responsabil cu Managementul Cercetării şi Relaţiilor Internaţionale – Eugen-Victor Macocian. Din păcate, pentru un eveniment de o asemenea anvergură, sala a fost pe jumătate goală, mai mult de jumătate din cei prezenţi fiind premiaţi.

Eugen-Victor Macocian, care a fost şi moderatorul evenimentul, a spus la începutul festivităţii că manifestarea este deja una de tradiţie şi că este săptămâna în care sunt sărbătoriţi cei care aduc rezultate în cercetare şi prestigiu instituţiei.

„Este un prilej pentru a recunoaşte meritele colegilor şi studenţilor noştri şi pentru a răsplăti colaboratorii din zona socio-economică. La această oră avem cu 2000 de metri pătraţi mai mult spaţiu rezervat cercetării datorită unor proiecte importante. În 2015 au fost derulate proiecte în valoare de 17 milioane de euro şi eu cred că Universitatea nu trebuie privită şi raportată doar la numărul de studenţi ci şi prin contribuţia în zona inovării, a mediului socio-economic şi a culturii”

a spus rectorul Constantin Bungău.

Acesta a mai adăugat că instituţia pe care o reprezintă va pune din ce în ce mai mult preţ pe rezultatele obţinute în cercetare.

Cele mai importante premii: Cătălin Pascu Moca şi Ioan Hathazi!

După ce viceprimarul Oradiei Huszar Istvan a spus că Universitatea este un „instrument” care îi poate ajuta pe bihoreni să îşi păstreze copiii în propriul oraş, Macocian a făcut o prezentare a rezultatelor din cercetare ale Universităţii. Au fost punctate proiectele importante care s-au derulat sau sunt în derulare, aparatura achiziţionată, banii câştigaţi, brevetele de invenţie, cărţile (150) şi articolelele ISI publicate.

În ceea ce priveşte articolele ISI, pornind de la faptul că aceleaşi persoane publică an de an acest tip de articole, prorectorul a spus că ar trebui învăţaţi şi ceilalţi colegi cum să le redacteze astfel încât numărul lor să crească. Pe lângă acestea au fost subliniate şi relaţiile şi colaborările pe diferite proiecte cu universităţile din alte ţări, acolo unde pe primul loc se află cele din Turcia, Ungaria şi Polonia.

Au urmat apoi premiile date pentru realizări. La început au fost premiate instituţiile şi companiile cu care Universitatea a colaborat: Primăria Oradea, Prefectura, Consiliul Judeţean, Episcopiile Ortodoxă şi Greco-Catolică, Filarmonica Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor, CSM Oradea, Celestica, Connectronics, Plexus şi Comau.

A urmat apoi o listă lungă cu studenţii care au obţinut premii importante şi cu profesorii care s-au remarcat în 2015. Criteriul de selecţie al cadrelor didactice a fost axat pe propunerile făcute de fiecare facultate în parte. Premii speciale au primit doar două persoane, ceea ce arată că Universitatea din Oradea a înţeles bine că nu poate pune pe aceeaşi treaptă cadrele didactice recomandate de proprii colegi, care poate nu s-au remarcat cu pre multe lucruri dar au ajuns pe listă pentru că trebuia să fie pus cineva şi de la acea facultate, cu unii care au publicat în reviste de prestigiu mondial.

Aşa se face că premii speciale au primit doar Ioan Hathazi pentru proiectul „Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare a laboratoarelor interdisciplinare pentru tehnologii în ingineria electrică”, cu o valoare de aproape 8,4 milioane de lei, primul dintr-o serie de proiecte care vor forma un smartcampus la Oradea şi Cătălin Pascu Moca de la Departamentul de Fizică pentru un al doilea articol de importanţă mondială publicat în prestigioasa revistă Nature.

Săptămâna Ştiinţifică a Universităţii din Oradea, 24-27 mai, cuprinde 20 de manifestări care se vor desfăşura la 11 Facultăţi, plus două la Deprtamentul pentru Pregătirea Personalului Didacic.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4164 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

advert

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult