Categorized | Politică

Măcar cantitativ, merită să ştiţi ce a făcut alesul dumneavoastră în Parlament!

Conform unui clasament realizat în funcţie de gradul de implicare și activitate politică a parlamentarilor, judeţul Bihor se află pe locul 23. Cel mai harnic parlamentar a fost liberalul Gavrilă Ghilea iar cel mai leneş UNPR-istul Ioan Hulea care, drept răsplată, a fost pus preşedinte la PMP Bihor. Din păcate nu există şi un clasamaent care să evalueze calitativ activitatea parlamentarilor.

Pentru început este foarte important de explicat cum s-a făcut acest clasament. La baza lui stă Indicele agregat al Activității Parlamentare (IAP) adică o medie ponderată a principalelor activități parlamentare care însumează inițiativele legislative (în pondere de 30%), luări de cuvânt (25%), declarații politice (20%), întrebări și interpelări (15%) şi moţiuni (10%). Mai merită menţionat că în unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute.

Din totalul de 595 de demnitari, în prezent sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori.

Bihorul, în coloană!

Într-un clasament pe judeţe, Bihorul se află pe locul 23, cu o medie a IAP de 44,2%, la mai puţin de jumătate comparativ cu judeţul Vaslui (101,%) şi dublă faţă de Mehedinţi (19,6%).

Cei 17 parlamentari bihoreni au avut însă diferenţe mari în ceea ce priveşte activitatea. Gavrilă Ghilea din PNL este primul, cu un IAP de 101,35%, cele mai multe, 265, fiind întrebări şi interpelări. Pe locul doi este Florian Bodog din PSD, cu un indice de 99,4% şi care s-a remarcat mai ales prin luări de cuvânt (152). Florica Cherecheş din PNL a vorbit mai puţin şi s-a axat pe partea de legiferare, unde conduce detaşat cu 113 iniţiative legislative. IAP-ul ei este 78,8%.

Cel mai activ parlamentar UDMR este fosta viceprimăriţă Biró Rozalia-Ibolya cu un indice de 53,1%, cele mai multe fiind întrebări şi interpelări. Ea este urmată de colegul de partid Szabó Ödön cu un indice de 43,65%. Urmează patru liberali, Liviu Laza-Matiuţa (39,4%), Lucia Varga (39%), Valeriu-Victor Boeriu (38,3%) şi Ioan Cupşa cu 37,5%. Deputatul Sonia Drăghici (PSD), decedată de curând, a vut un IAP de 36,6% ea fiind urmată de Adrian Merka de la minorităţi cu 35,55%, de fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila cu 32,15%, de Cristian Bodea, proaspăt membru al Partidului Ecologist Român după ce a fost dat afară din PNL, are un indice IAP de 31% iar Gheorghe Costin din PNL are un indice de 29,9%.

Cel mai inactiv parlamentar a fost Ioan Hulea, proaspătul preşedinte al PMP Bihor, cu un indice de 11,75%, cu nicio declaraţie politică şi întrebare sau interpelare, urmat de Bogdan Gheorghe-Dănuţ din PSD cu 17,45% şi Sorin Ioan Roman (PSD) cu 26,4%, la mare distanţă totuşi de ultimul clasat.

Clasamentul este la a patra ediție fiind realizat de Ana-Maria Ungheanu și Ana-Maria Iatcu, în august 2016.

Anul acesta, în 11 decembrie, românii vor trebui să pună ştampila pe buletinele de vot ale noilor aleşi. În acest context, statistica privind activitatea parlamentară prezentată mai sus este un factor important, dar nu suficient.

Cei care doresc să voteze în cunoştinţă de cauză, să ştie cu exactitate dacă parlamentarul care a făcut parte din vechiul legislativ merită un nou vot, trebuie să facă şi o evaluare calitativă a muncii acestuia. Nu este suficient să vorbeşti mult dacă spui prostii şi nici să propui legi dacă ele sunt proaste sau sunt împotriva interesului tău ca cetăţean.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4156 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

advert

Definiția incompetenței: săracii Europei, cu cea mai mare creștere economică din UE!

Avem o creștere a PIB-ului cu 8%. Economia duduie chiar dacă unii spun că, bazată pe consum, creșterea nu este sustenabilă. Cu toate acestea citesc că, în 2017 nu s-a dat în folosință niciun kilometru de autostradă, că am avut cel mai mic buget de investiții din ultimii ani, că organizațiile patronale sunt nemulțumite, că sinducatele vor continua să scoată oameni în stradă, că benzina s-a scumpit de 4 ori și încă mai crește, alimentele s-au scumpit și ele, ROBOR-ul a ajuns la cifre istorice, Euro este de nerecunoscut, utilitățile se vor scumpi în continuare, primăriilor li se confiscă peste noapte banii de investiții. Cum se poate să ai o asemenea creștere economică și țara să se prăbușească în mod vizibil, lucru confirmat și de statisticile (creșterea inflației sau a deficitului bugetar) și ingrijorările europene? Așa cum scria, pe 13 noiembrie, Oxford Analytica nu există decât o singură explicație: incompetența. Rezolvarea? Exact cum au făcut comuniștii, guvernanții au inventat un inamic imaginar: statul paralel. El este de vină pentru toate. Pentru că cei care fură sunt anchetați și băgați în pușcării, pentru prețul oului, pentru scumpirea benzinei, pentru oamenii care ies în stradă, pentru creșterea Euro, ROBOR și, probabil, și pentru confiscarea peste noapte a banilor din vistieriile primăriilor din toată țara. Trebuie să ai probleme serioase în a face diferența între realitate și povești ca să crezi că toate aceste entități diferite (naționale și internaționale, de stat și private, cu domenii atât de variate) au o singură treabă: să zădărnicească „râul de lapte cu maluri de mămăligă” al guvernului. Că tanti din colț, de la ABC, care dă mai scump oul ca luna trecută, este pe o mână cu Isărescu care „a mărit” Euro și ROBOR și că benzinarul din cartier se trage de bretele cu liderul sindicatului magistraților care scoate oamenii la proteste.

Citește mai mult