Categorized | Educatie

Corn, lapte sau masă caldă la sfântu-aşteaptă!

An de an, începutul şcolii surprinde autorităţile judeţene responsabile de distribuirea laptelui, cornului şi mărului în şcoli. La mijlocul lunii octombrie se va şti exact când va începe distribuirea alimentelor în şcoli iar în ceea ce priveşte programul pilot al mesei calde, deocamdată totul este în ceaţă.

Programul laptele şi cornul sau mărul este anual întârziat pentru că licitaţiile se fac ba cu întârziere, ba sunt contestate, ajungându-se în situaţii de-a dreptul penibile în care pe banca elevului, cornul, laptele şi mărul ajung abia înaintea vacanţei de iarnă. De ce nu se organizează licitaţiile imediat după terminarea anului şcolar sau măcar în a doua lună de vacanţă?

„La mijlocul lunii octombrie se va şti exact data la care vor fi livrate suplimentele alimentare pentru copii în şcoli. S-ar putea ca laptele să ajungă mai târziu decât cornul cu două săptămâni”

a declarat Zoltan Hizo, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor.

Ping-pong cu masa caldă

Situaţia este şi mai dezastruoasă în ceea ce priveşte programul „masa cladă” al Guvernului Cioloş, program care a pus autorităţile într-o ceaţă totală.

Între cele 50 de şcoli în care ar urma să se desfăşoare proiectul pilot se află şi Şcoala Gimnazială „Floare de Lotus” din Sînmatrin, aleasă pentru că are un număr mare de elevi, 1.047, mulţi dintre ei cu probleme sociale, adică exact acei elevi care trebuie atraşi spre cursuri pentru a se micşora rata abandonului şcolar.

„Din câte ştim noi, autorităţile nu vor avea nimic de plătit pentru că banii vor veni de la bugetul de stat. Dacă acest program pilot va funcţiona va fi apoi extins la nivel naţional”

a spus Claudiu Damian, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor.

Responsabilitatea organizării licitaţiei pentru acest program pilot este încă în ceaţă iar autorităţile şi-o aruncă de la una la alta.

„Nu este treaba noastră, ci a administraţiei publice locale, a Primăriei din Sînmartin”

a spus Zoltan Hizo de la CJ Bihor în timp ce primarul Cristian Laza din Sînmartin îl contrazice:

„nu facem noi licitaţia, noi avem zero implicare. Am discutat şi cu directorul şcolii (n.r. Şcoala Gimnazială „Floare de Lotus”) şi el spune că a cerut clarificări de la Ministerul Educaţiei pentru că nu înţelege cum de a fost aleasă şcoala lui. Noi nu avem condiţiile necesare pentru a le da mese calde copiilor. Sperăm ca în următoarele zile situaţia să se clarifice într-un fel sau altul”.

Biroului de presă al Ministerului Educaţiei susţine că ceaţa de la nivelul judeţului Bihor este normală:

„Nu-i de mirare pentru că Ordonanţa de Urgenţă mai are de trecut câteva faze pentru a fi clară. E pe circuitul de avizare la celelalte ministere, cel al Finanţelor, al Muncii etc. şi abia apoi vor fi publicate şi normele de aplicare.

Nu toate şcolile vor servi mese calde, există şi posibilitatea distribuirii câte unui pachet alimentar în valoare de 7 lei pentru copii.

Este adevărat că în Ordonanţă se prevede că elevii din şcolile incluse în acest program pilot nu vor primi şi masă caldă şi lapte, corn şi măr dar până când ea va fi pusă în aplicare, elevii vor primi ceea ce primesc şi colegii lor din alte şcoli”.

În concluzie, o parte dintre elevii care nu primesc acum lapte, corn şi măr, vor primi cândva o masă caldă. Problema este că toate acestea sunt plasate într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, iar copiii merg deja la şcoală de aproape o lună.

Prin astfel de întârzieri, programele nu numai că nu au efectul scontat ci au unul opus. Abandonul şcolar nu doar că nu este eradicat ci ar putea creşte pentru că pe lângă privarea elevilor de corn, lapte şi măr, ei mai sunt şi minţiţi.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4421 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult