Categorized | Opinie/Pamflet

Cea mai buna pizza din Oradea. Astăzi despre Why Not

Oradea este un oraș care oferă foarte multe opțiuni atunci când vine vorba despre o masă în oraș. În capul listei celor mai comandate mâncăruri se află în mod sigur pizza, tocmai de aceea, numărul pizzeriilor este destul de mare. Dacă nu aveți încă un local favorit în care să mâncați pizza sau pur și simplu vreți să încercați și alte restaurante, aruncați un ochi peste acest articol.

Nu avem pretenția de experți culinari și nici nu ne considerăm criterii capabile să diferențieze în mod obiectiv cât de bună este o pizza comparativ cu alta. Putem totuși să povestim experiența noastră în acel local lăsându-vă pe dumneavoastră să alegeți dacă merită să îl vizitați sau să ne contraziceți dacă nu avem dreptate.

Încă din capul locului, trebuie să precizăm că ACEST ARTICOL NU ESTE UN ADVERTORIAL. Și niciunul din această serie, pentru că ne propunem să vizităm multe alte localuri în următoarea perioadă, nu va fi. Prin urmare, puteți fi siguri că ceea ce scriem aici este exact ceea ce am văzut, am gustat și credem.

Prima pizzerie vizitată, a fost Why Not – Str. Bicazului, 1/B (de la Banana Joe spre Nicolae Jiga).

Joi, 20 iulie 2017, în jurul orei 15.30, pe o temperatură de 35 de grade, faptul că în restaurant era aer condiționat a fost un mare plus încă de la intrare. Fețele de masă erau curate dar miroseau puternic a detergent iar domnișoara care vindea era puțin agitată. Berea a fost scumpă, mai scumpă decât cea din unele localuri de pe Corso (în jur de 7 lei aproape toate mărcile de 0,5l – românești).

Am comandat o Silva Brună pentru că nu avea Ale și am primit o Silva Blondă. Domnișoara mi-a desfăcut-o în grabă și a dat să plece. I-am explicat că nu asta am comandat și a luat-o împreună cu paharul în care îmi turnase cam două degete. A trântit nervoasă câteva sticle și pahare la Bar și mi-a adus apoi ce am comandat. Mai încolo și-a cerut scuze (nu mie direct ci partenerei) explicând că este singură pe tură pentru că celălalt chelner, nu a venit astăzi. Ni se întâmplă tuturor să avem zile proste dar problemele de acest fel nu se rezolvă prin răbufniri și trântiri de sticle și pahare în mod demonstrativ.

Toaleta localului era la nivelul minim de igienă, curată totuși. În 15-20 de minute a venit și pizza. Prețul a fost unul decent 17-23 de lei pentru o pizza de 35 de cm (între 600 și 900 de grame). Odată cu ea au venit două recipiente cu sosuri, unul de tomate și unul de ardei iute feliat, în ulei. Bune ambele. Pizza a fost bună și față de alte localuri, am avut din ce alege.

Spre exemplu erau câteva sortimente cu carne de vită, ceea ce nu găsești oriune. Ingredientele folosite au fost de calitate, poate blatul puțin cam tare. Cum nici cuțitele nu tăiau foarte bine, a fost ceva „de lucru”. Nota finală, 7.30, dacă ne referim strict la pizza. Dacă adăugăm și celelalte „elemente” ar trebui să o coborâm undeva spre 6.

Dacă ați mâncat la Why Not vă invităm să ne împărtășiți din experiența dumneavostră în comentarii. Important este ca cei care citesc să își facă o idee a ce presupune experiența unei mese în acest local.

Ichim Vasilică

This post was written by:

- who has written 4204 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult