Categorized | Internaţional

Analiză. Cum a schimbat terorismul lumea?

În urma sângeroaselor atentate de la 11 septembrie 2001, terorismul a devenit poate cea mai mare amenințare la adresa securității globale de după Războiului Rece, iar modul în care reacționăm la această provocare ar putea transforma lumea într-un loc mult mai instabil și periculos.

Luni, 11 septembrie 2017, s-au împlinit 16 ani de la cele mai sângeroase atacuri teroriste din Statele Unite, plănuite şi executate de militanți ai rețelei extremiste Al-Qaida, și care s-au soldat cu 2.978 de morți. Anul trecut, cu ocazia comemorării victimelor atentatelor, fostul președinte Barack Obama lansa un avertisment privind modul în care lumea civilivată reacționează la amenințarea reprezentată de terorism.

„Modul în care reacționăm în fața terorismului are importanță. Nu putem reacționa de o manieră ce ar eroda însuși țesutul societății noastre (…)”

declara președintele Obama pe 10 septembrie 2016.

Atacurile și reacțiile la acestea au modelat politica internă și externă a SUA în următorii cel puțin 16 ani, lăsând în urmă o națiune mai vigilentă, dar și mult mai încordată. Într-o atmosferă dominată de teamă și insecuritate, autoritățile americane au adoptat măsuri care au avut drept rezultat plasarea securității naționale deasupra drepturilor și libertăților cetățenești, iar în plan extern, Washingtonul s-a implicat într-o serie de războaie interminabile și extrem de complexe, cum ar fi conflictul din Afganistan sau invazia Irakului, care au creat și mai mult în haos în Orientul Mijlociu, astfel facilitând în mod indirect ascensiunea unor organizații fundamentaliste, precum Stat Islamic.

Dar frica viscerală de terorism a mai avut și un alt efect profund asupra societății din lumea occidentală – a contribuit la exacerbarea sentimentelor xenofobe și intensificarea retoricii urii împotriva musulmanilor, lucru exploatat intens de propaganda rețelelor teroriste islamiste. Într-un editorial pentru publicația Foreign Policy, profesorul american David Rothkopf afirma că demagogia și instigarea la ură împotriva musulmanilor este „precis felul de reacție pe care teroriștii contează”, aceștia profitând de intensificarea acțiunilor anti-musulmane pentru a recruta noi adepți.

Problema este amplificată de reacțiile spasmodice, impulsive și de multe ori incoerente adoptate de autoritățile din lumea civilizată în urma atacurilor teroriste, mai explică Rothkopf, citând exemple precum invazia Irakului, lipsa unor acțiuni clare în vederea soluționarea problemelor din țări ca Siria, Yemen și Libia într-o fază incipientă, fapt ce a permis ca lucrurile să degenereze în haos, politici confuze în ceea ce privește războiul din Afganistan etc.

Profesorul Steven Pinker de la Universitatea Harvard, autorul cărţii The Better Angels of Our Nature: Why Violence Has Declined, în care studiază evoluţia violenţei de-a lungul istoriei, spune că oamenii sunt în mod disproporționat înfricoșați de terorism, potrivit site-ului postului BBC News online.

„Cu toată teama pe care terorismul o generează, este aproape sigur că vom muri din alte cauze. Dar scopul este acela de genera multă de notorietate. Nu putem ignora carnagiile, iar teroriştii ştiu asta”

a explicat Pinker.

Daniel Gilbert, profesor de psihologie la Harvard, explică faptul că oamenii au evoluat să fie mai degrabă preocupați de amenințări iminente, decât de cele treptate, care sunt mai puțin vizibile și se întind pe o durată îndelungată, informează cotidianul The New York Times.

This post was written by:

- who has written 4061 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

  • Victime colaterale, ce facem?

    PSD a promis românilor facilități de Mercedes deși știa că are în curte o Dacie veche și ruginită, iar oamenii, mulți și needucați (sunt și excepții, dar campaniile sunt făcute pe majorități), au căzut în capcană. După această manipulare, Dragnea avea două variante: să mintă cu nesimțire cum au făcut și ceilalți înaintea lui sau să „vândă țara la bucată”, să compromită iremediabil din punct de vedere economic și politic România pentru a-și ține, măcar în parte, promisiunile. Lupta s-a dus pe două fronturi. Atacul constant împotriva justiției, pentru a scăpa camarila din fruntea partidului de dosare penale și căutarea mijloacelor de a fura bani. Nu doar pentru propriile buzunare ci și pentru a achita nota campaniei electorale.
    În mediul acesta toxic unde oamenii sunt mințiți zilnic și sunt atât de naivi încât cred aceste minciuni, nu poate crește, nu se poate dezvolta nimic trainic. De 25 de ani România a evoluat (cât a evoluat) în ciuda acestor maimuțe în costum, nu ajutată de ele. Țara s-a golit de toți cei care au vrut să facă ceva aici pentru că nu au fost lăsați, pentru că nu au avut stomac să dea șpăgi sau să se scufunde în butoiul cu dejecții politice. Ceilalți au continuat să urle în pustiu, ignorați de masa needucată și de sforarii politruci, redundanți pentru occidentali pentru care legile, normele și regulile nu au nevoie de avocați, sunt de la sine înțelese și respectate.
    Democrația a devenit o otravă devreme ce nimeni nu s-a îngrijit ca tinerii, ajunși la maturitate astăzi, să fie capabili să gândească, preferând să fie păstrați la nivelul unor analfabeți ca implicare, cunoaștere și conștiință civică, potriviți pentru a pune ștampila unde trebuie. Conducerea poporului nu prea își are sensul aici unde votul oricărui profesor universitar este anulat de sute de mii de analfabeți păcăliți cu promisiuni deșarte și manipulanți cu vidanje televizate. Așadar, victime colaterale, ce facem?Citește mai mult