Categorized | Internaţional

Analiză. Cum a schimbat terorismul lumea?

În urma sângeroaselor atentate de la 11 septembrie 2001, terorismul a devenit poate cea mai mare amenințare la adresa securității globale de după Războiului Rece, iar modul în care reacționăm la această provocare ar putea transforma lumea într-un loc mult mai instabil și periculos.

Luni, 11 septembrie 2017, s-au împlinit 16 ani de la cele mai sângeroase atacuri teroriste din Statele Unite, plănuite şi executate de militanți ai rețelei extremiste Al-Qaida, și care s-au soldat cu 2.978 de morți. Anul trecut, cu ocazia comemorării victimelor atentatelor, fostul președinte Barack Obama lansa un avertisment privind modul în care lumea civilivată reacționează la amenințarea reprezentată de terorism.

„Modul în care reacționăm în fața terorismului are importanță. Nu putem reacționa de o manieră ce ar eroda însuși țesutul societății noastre (…)”

declara președintele Obama pe 10 septembrie 2016.

Atacurile și reacțiile la acestea au modelat politica internă și externă a SUA în următorii cel puțin 16 ani, lăsând în urmă o națiune mai vigilentă, dar și mult mai încordată. Într-o atmosferă dominată de teamă și insecuritate, autoritățile americane au adoptat măsuri care au avut drept rezultat plasarea securității naționale deasupra drepturilor și libertăților cetățenești, iar în plan extern, Washingtonul s-a implicat într-o serie de războaie interminabile și extrem de complexe, cum ar fi conflictul din Afganistan sau invazia Irakului, care au creat și mai mult în haos în Orientul Mijlociu, astfel facilitând în mod indirect ascensiunea unor organizații fundamentaliste, precum Stat Islamic.

Dar frica viscerală de terorism a mai avut și un alt efect profund asupra societății din lumea occidentală – a contribuit la exacerbarea sentimentelor xenofobe și intensificarea retoricii urii împotriva musulmanilor, lucru exploatat intens de propaganda rețelelor teroriste islamiste. Într-un editorial pentru publicația Foreign Policy, profesorul american David Rothkopf afirma că demagogia și instigarea la ură împotriva musulmanilor este „precis felul de reacție pe care teroriștii contează”, aceștia profitând de intensificarea acțiunilor anti-musulmane pentru a recruta noi adepți.

Problema este amplificată de reacțiile spasmodice, impulsive și de multe ori incoerente adoptate de autoritățile din lumea civilizată în urma atacurilor teroriste, mai explică Rothkopf, citând exemple precum invazia Irakului, lipsa unor acțiuni clare în vederea soluționarea problemelor din țări ca Siria, Yemen și Libia într-o fază incipientă, fapt ce a permis ca lucrurile să degenereze în haos, politici confuze în ceea ce privește războiul din Afganistan etc.

Profesorul Steven Pinker de la Universitatea Harvard, autorul cărţii The Better Angels of Our Nature: Why Violence Has Declined, în care studiază evoluţia violenţei de-a lungul istoriei, spune că oamenii sunt în mod disproporționat înfricoșați de terorism, potrivit site-ului postului BBC News online.

„Cu toată teama pe care terorismul o generează, este aproape sigur că vom muri din alte cauze. Dar scopul este acela de genera multă de notorietate. Nu putem ignora carnagiile, iar teroriştii ştiu asta”

a explicat Pinker.

Daniel Gilbert, profesor de psihologie la Harvard, explică faptul că oamenii au evoluat să fie mai degrabă preocupați de amenințări iminente, decât de cele treptate, care sunt mai puțin vizibile și se întind pe o durată îndelungată, informează cotidianul The New York Times.

This post was written by:

- who has written 4189 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

advert

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult