Epidemia din farfurie. De la 11 milioane în 1975 la 124 de milioane de copii obezi în 2016!

Numărul copiilor obezi la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimii 40 de ani, ajungând la 124 de milioane. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) una dintre cauze este politica din industria alimentară care are ca efect costuri ridicate ale alimentelor nutritive, inaccesibile familiilor și comunităților sărace.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista The Lancet cu ocazia Zilei mondiale împotriva obezității, marcată la 11 octombrie. Este cel mai amplu studiu epidemiologic de până acum, realizată de OMS împreună cu Imperial College London. În cadrul lui a fost calculat și comparat indicele de masă corporală (IMC) — un indicator calculat pe baza raportului dinte greutate și înălțime — pentru aproximativ 130 de milioane de copii și adolescenți, din 1975 până în 2016.

Rata obezității în rândul copiilor și adolescenților, la nivel mondial, a crescut de la mai puțin de 1% (echivalentul a cinci milioane de fete și șase milioane de băieți) în 1975, la aproape 6% la fete (50 de milioane) și 8% la băieți (74 de milioane) în 2016. Per total, numărul copiilor obezi a crescut de la 11 milioane în 1975, la 124 de milioane în 2016. Acestora li se adaugă 213 milioane de copii supraponderali, dar care nu se încadrează în categoria obezității.

„În ultimele patru decenii, rata obezității în rândul copiilor și adolescenților a crescut semnificativ și continuă să crească în țările cu venituri mici și mijlocii. Țările dezvoltate au înregistrat o stagnare în ultimii ani, deși se mențin la cote ridicate. Această tendință îngrijorătoare reflectă impactul politicilor și tendințelor de marketing din industria alimentară care au ca efect costuri ridicate ale alimentelor nutritive, inaccesibile familiilor și comunităților sărace.

Rezultatul va fi o generație de copii și adolescenți obezi care prezintă un risc mai mare pentru anumite boli, cum ar fi diabetul. Trebuie să luăm măsuri astfel încât hrana nutritivă și sănătoasă să fie disponibilă atât acasă, cât și la școală, în special pentru familiile și comunitățile sărace, precum și reglementări și taxe care să protejeze copiii de alimentele nesănătoase”

a declarat Majid Ezzati, autorul principal al studiului, profesor la departamentul de sănătate publică din cadrul Imperial College London.

Dacă tendința se va menține, numărul de copii obezi la nivel global îl va depăși pe cel al al copiilor subponderali (care în 2016 era de 75 milioane de fete și 117 milioane de băieți) până în 2022, la nivel global.

În 2016, cea mai mare rată a obezității a fost înregistrată în Polinezia și Micronezia — 25,4% în rândul fetelor și 22,4%, în rândul băieților — urmate de țările vorbitoare de limbă engleză precum Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Irlanda și Marea Britanie. Dintre țările cu venituri mari, SUA au cea mai mare rată de copii obezi.

Pentru a remedia acesta problemă

„statele ar trebui să tindă spre reducerea consumului de alimente ieftine, ultraprocesate, cu o densitatea calorică mare, sărace în nutrienți. De asemenea, ar trebui redus timpul petrecut de copii în fața ecranelor și în activități sedentare, promovând o mai mare participare la activități fizice, recreative și sportive.

Aceste date ne reamintesc și subliniază ideea că obezitatea este o problemă de sănătate la nivel global care amenință să se agraveze în viitor dacă nu luăm măsuri urgente”

spune Fiona Bull, directoare de programe pentru supravegherea și prevenirea bolilor netransmisibile în cadrul OMS.

This post was written by:

- who has written 4073 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

  • Victime colaterale, ce facem?

    PSD a promis românilor facilități de Mercedes deși știa că are în curte o Dacie veche și ruginită, iar oamenii, mulți și needucați (sunt și excepții, dar campaniile sunt făcute pe majorități), au căzut în capcană. După această manipulare, Dragnea avea două variante: să mintă cu nesimțire cum au făcut și ceilalți înaintea lui sau să „vândă țara la bucată”, să compromită iremediabil din punct de vedere economic și politic România pentru a-și ține, măcar în parte, promisiunile. Lupta s-a dus pe două fronturi. Atacul constant împotriva justiției, pentru a scăpa camarila din fruntea partidului de dosare penale și căutarea mijloacelor de a fura bani. Nu doar pentru propriile buzunare ci și pentru a achita nota campaniei electorale.
    În mediul acesta toxic unde oamenii sunt mințiți zilnic și sunt atât de naivi încât cred aceste minciuni, nu poate crește, nu se poate dezvolta nimic trainic. De 25 de ani România a evoluat (cât a evoluat) în ciuda acestor maimuțe în costum, nu ajutată de ele. Țara s-a golit de toți cei care au vrut să facă ceva aici pentru că nu au fost lăsați, pentru că nu au avut stomac să dea șpăgi sau să se scufunde în butoiul cu dejecții politice. Ceilalți au continuat să urle în pustiu, ignorați de masa needucată și de sforarii politruci, redundanți pentru occidentali pentru care legile, normele și regulile nu au nevoie de avocați, sunt de la sine înțelese și respectate.
    Democrația a devenit o otravă devreme ce nimeni nu s-a îngrijit ca tinerii, ajunși la maturitate astăzi, să fie capabili să gândească, preferând să fie păstrați la nivelul unor analfabeți ca implicare, cunoaștere și conștiință civică, potriviți pentru a pune ștampila unde trebuie. Conducerea poporului nu prea își are sensul aici unde votul oricărui profesor universitar este anulat de sute de mii de analfabeți păcăliți cu promisiuni deșarte și manipulanți cu vidanje televizate. Așadar, victime colaterale, ce facem?Citește mai mult