Categorized | Internaţional

Raport Freedom House: România mai liberă decât Ungaria, dar democrația este în declin!

România este considerată o ţară „liberă” din punctul de vedere al drepturilor politice şi civice, conform raportului Freedom House pe 2018, care constată, la nivel mondial, un regres al stării democraţiei. Țările cu cea mai mare libertate sunt Finlanda, Norvegia şi Suedia iar cele apropiate de totalitarism sunt Rusia, China, Arabia Saudită și Siria.

Potrivit raportului intitulat „Democraţia în lume 2019”, realizat de organizaţia americană Freedom House, 2018 a fost al 13-lea an consecutiv în care se înregistrează „un declin al situaţiei libertăţilor la nivel mondial”.

„Regresele afectează o serie de ţări din toate zonele lumii, de la democraţii cu tradiţie îndelungată precum Statele Unite, la regimuri autoritariste consolidate precum China şi Rusia. Pierderile la nivel general sunt încă reduse comparativ cu progresele înregistrate la sfârşitul secolului 20, dar tendinţa este semnificativă şi generează riscuri. Democraţia este în regres”

afirmă autorii raportului.

România este considerată o ţară „liberă”, având un punctaj de 81 din 100 (în care 0 puncte înseamnă „lipsă de libertate”, iar 100 de puncte – sistemul politic „cu cel mai mare grad de libertate”). România a pierdut trei puncte comparativ cu raportul anterior.

Conform criteriului evaluării situaţiei libertăţii, România are o cotă de 2 din 7, în care 1 înseamnă „cel mai mare grad de libertate”, iar 7 „cel mai redus grad de libertate”. Aceleaşi cote (2 din 7) sunt acordate României şi în funcţie de criteriile drepturilor politice şi libertăţilor civice.

Alte naţiuni catalogate drept „libere” sunt Statele Unite, cu un punctaj de 86 (din 100), Canada, cu 99 de puncte, Franţa (90), Marea Britanie 93, Germania 94, Italia 89, Brazilia 75, Argentina 84, India 75, Finlanda, Norvegia şi Suedia cu câte 100 de puncte.

Ungaria și Polonia, copiii problemă ai Europei

Printre ţările considerate „parţial libere” figurează Ucraina (60 de puncte din 100), Republica Moldova (58 de puncte), Serbia (67), Ungaria (70) şi Bosnia-Herţegovina (53).

Numeroase ţări sunt considerate ca nefiind libere: Rusia are doar 20 de puncte din 100, China a primit 11 puncte, Arabia Saudită 7 puncte, iar Siria 0 puncte.

Raportul acordă o atenţie specială situaţiei din Europa Centrală şi de Est.

„Lideri antidemocratici subminează instituţii esenţiale în Europa Centrală şi în Balcani, inclusiv unii care au consolidat în mod insistent controlul asupra puterii dincolo de limitele constituţionale, continuând să submineze instituţii care protejează libertatea de exprimare şi asociere, precum şi normele statului de drept”

precizează raportul.

Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, înregistrează un declin „dramatic” pentru Uniunea Europeană, acţionând „metodic” pentru a opri accesul vocilor critice la platforme de presă sau la societatea civilă. În Polonia, partidul conservator Lege şi Justiţie, condus de Jarosław Kaczyński, a deteriorat „sistemul judiciar” în încercarea de a exercita control politic.

Atacurile la adresa independenţei presei afectează şi alte democraţii europene, subliniază Freedom House, denunţând presiuni asupra posturilor publice în Austria, probleme în Cehia şi menţionând cazul jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak, asasinat în Slovacia.

Acţiunile de reprimare s-au amplificat în Orientul Mijlociu şi în Africa, subliniază raportul, denunţând situaţia politică din Egipt şi posibila implicare a prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman în asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi. În Israel, naţionalismul s-a accentuat, afectând starea democraţiei, deşi naţiunea este considerată liberă, constată Freedom House.

This post was written by:

- who has written 4372 posts on Presa Oradea.


Contact the author

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult