Dacă citești acest articol, sunt mari șanse ca și tu, la fel ca mine, să fii milenial. Și probabil ai observat că tot mai mulți prieteni sau cunoștințe se confruntă cu boli pe care altădată le asociam cu vârsta a doua sau a treia – hipertensiune, diabet de tip 2 sau, poate, cea mai temută dintre toate: cancerul.
Milenialii – adică persoanele născute între 1981 și 1995 – sunt prima generație care are un risc mai mare de a dezvolta tumori decât părinții lor. Între 1990 și 2019, cazurile de cancer cu debut precoce (sub 50 de ani) au crescut la nivel mondial cu 79%, iar mortalitatea cu 28%.
Adevărul este că aproximativ 80% dintre cancere sunt „sporadice” – adică nu sunt cauzate de mutații moștenite, ci de factori externi care, în timp, deteriorează ADN-ul. Aceștia includ alimentația, aerul pe care îl respirăm, nivelul de activitate fizică, odihna, stresul și expunerea la substanțe nocive.
Cu alte cuvinte, nu genele moștenite sunt decisive, ci stilul de viață pe care îl avem zi de zi. Iar stilul de viață al părinților și bunicilor noștri era cu totul diferit de al nostru.
Alimentația, un factor decisiv
Unul dintre principalii factori care stau la baza acestei „noi epidemii” este alimentația. Obezitatea infantilă a început să crească vertiginos încă din anii ’80. În 2022, peste 390 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani erau supraponderali – dintre care 160 de milioane obezi, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Obezitatea nu este doar o problemă estetică. Ea este asociată cu rezistența la insulină, inflamația cronică de grad redus și modificări hormonale care cresc riscul de cancer colorectal, mamar sau endometrial.
Mai grav este că efectele obezității din copilărie nu dispar odată cu vârsta. Potrivit Colon Cancer Foundation, o meta-analiză care a implicat peste 4,7 milioane de persoane a arătat că cei care aveau un indice de masă corporală (IMC) ridicat în copilărie prezintă un risc mai mare de cancer colorectal la maturitate: cu 39% mai mare la bărbați și 19% mai mare la femei, comparativ cu cei care au avut un IMC normal în copilărie.
Modificările alimentare au afectat și microbiota intestinală. Dietele bogate în alimente ultraprocesate reduc diversitatea bacteriană și cresc proporția de bacterii care produc metaboliți proinflamatori.
Rezultatul? Tot mai multe boli gastrointestinale – de la sindromul de colon iritabil până la SIBO – par aproape endemice printre mileniali. Într-un grup de persoane de 30-40 de ani, puțini sunt cei care nu se confruntă cu probleme digestive.
Alcool cu efectele „invizibile”, somn insuficient
Un alt factor major este alcoolul, nelipsit de la mesele și întâlnirile sociale. Multă vreme s-a crezut că un pahar de vin ar putea „proteja” organismul, însă astăzi știm că nu există un nivel sigur de consum. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică alcoolul drept carcinogen de grup 1, adică la același nivel cu tutunul.
Motivul? Organismul transformă etanolul în acetaldehidă, un compus care deteriorează ADN-ul.
În plus, modelele de consum s-au schimbat între generații. În timp ce baby boomers (născuți între 1946 și 1964) beau mai des, dar în cantități moderate, milenialii tind să consume mai rar, dar în episoade de binge drinking (consum excesiv într-un timp scurt), comportament cu riscuri mari.
Un raport al Ministerului Sănătății din Spania (EDADES 2024) confirmă aceste diferențe.
Ca și cum nu ar fi fost suficient, un studiu recent publicat în Environmental Science & Technology a arătat că multe tipuri de bere conțin substanțe perfluoroalchilate (PFAS) – așa-numitele „substanțe veșnice” – legate de un risc crescut de cancer testicular și renal.
În plus, dormim mai puțin și mai prost decât generațiile anterioare. Studiile recente arată că milenialii și generația Z dorm, în medie, cu 30-45 de minute mai puțin pe noapte decât baby boomers. Principala cauză: expunerea nocturnă la ecrane și rețele sociale.
Lumina artificială perturbă secreția de melatonină, un hormon antioxidant care reglează ciclul celular.
Lipsa cronică de somn afectează nu doar repararea ADN-ului, ci și efectul protector al melatoninei împotriva cancerului. Nivelurile scăzute ale acestui hormon sunt corelate cu o capacitate redusă de a contracara stresul oxidativ și cu o proliferare celulară mai accelerată.
În plus, dereglarea ritmului circadian afectează expresia genelor responsabile de repararea ADN-ului – ceea ce permite acumularea mutațiilor și crește riscul apariției tumorilor.
Povara stresului și riscurile automedicației
Milenialii sunt, probabil, generația cu cele mai ridicate niveluri de cortizol, hormonul stresului. Când acest hormon rămâne crescut mult timp, el nu doar că favorizează rezistența la insulină și hipertensiunea, ci și slăbește sistemul imunitar.
Cercetările arată că stresul cronic crește inflamația, împiedică organismul să elimine celulele anormale și poate chiar „trezi” celule tumorale latente. Studiile au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de stres au un risc dublu de deces prin cancer, comparativ cu cele care reușesc să își gestioneze mai bine stresul. Generațiile tinere apelează mai des la automedicație decât cele anterioare, ceea ce aduce riscuri noi. Utilizarea frecventă a paracetamolului este asociată cu leziuni hepatice și, posibil, cu un risc crescut de cancer hepatic.
Contraceptivele orale, utilizate pe perioade lungi din cauza amânării maternității, pot crește ușor riscul de cancer de sân și de col uterin, deși oferă protecție împotriva celui ovarian și endometrial.
De asemenea, folosirea îndelungată a antiacidelor și antibioticelor a fost asociată cu un risc crescut de cancer digestiv, prin mecanisme indirecte precum formarea de compuși cancerigeni sau disbioza intestinală (dezechilibrul florei intestinale).
Ce ne așteaptă pe viitor? Previziunile sunt îngrijorătoare. Se estimează că numărul cazurilor de cancer va crește de la aproximativ 20 de milioane în 2022 la aproape 35 de milioane în 2050, o creștere globală de aproape 77%.
Trendul este deosebit de accentuat în cazul tumorilor digestive și ginecologice, tot mai frecvente la adulții tineri.
Suntem generația imediatului, anxietății și a pastilelor rapide, dar nu totul este pierdut. Putem controla o mare parte dintre factorii care ne îmbolnăvesc – iar schimbarea obiceiurilor, chiar și mici, poate reduce riscurile și ne poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Articol preluat din theconversation.com, scris de profesor de imunologie și biologia cancerului la Universitatea San Jorge din Spania. În original, poate fi citit dând click AICI.
Foto: unsplash.com
