Archive | Reportaj

Despre intrarea împreună pe ușa evreilor timișoreni

Îmi aduc aminte de pâinea primită în vecini, în copilărie, cu Rosh Hashanah acesta. Nu de la a avea și a nu avea, ci de la cât de bună era bucățica de pâine „de la alții”, pe care o ronțăiam nu de foame ci de poftă, alături de ceilalți copii, pentru că nimic nu era mai bun decât lucrul primit, în care celălalt se punea întrucâtva, ca să trăiască prin tine, și tu prin el, încă puțin.

Așa e și acum, aceeași senzație – Noul An evreiesc, la care am ajuns, Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

„Toți fac poze cu telefonul, abia mai ai un unghi bun”

Nici măcar nu se întâmplă treaba asta pentru că pe 1 august a fost ziua de naștere a colegului nostru, Remus Toderici, fotoreporter la Ziarul Crișana. Ci pentru că, cele de mai sus fiind pe rol, Remus a oferit pretextul unei expoziții cu fotografii de-ale lui, din Cuba, și al unei degustări de Cuba Libre, cu o muzică potrivită ca fundal. Doar că, din varii motive, aproape binecuvântate, nu toți cei care și-ar fi dorit au ajuns la vernisaj. Și abia atunci toate acestea au devenit pretext – pentru un dialog, cu colegul nostru, despre „pozarul de ziar”, azi.

Ne știm de niște ani, cum ne mai intersectăm prin Oradea, la pozat. Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Despre somnul bun, de dinainte de examen

„- Dacă stația de tramvai de mers încolo este aici, stația de mers în cealaltă parte aveți idee unde este?” – l-am întrebat. Habar n-avea. Mi-a spus după, credea că vreau să-l agăț, cu un text cretin. Ne-am lămurit puțin mai târziu – dădeam amândoi examen la facultate la Cluj, și nu prea știam pe ce lume ne aflăm. Deși exact în momentele alea e destul de important să știi pe ce lume te afli.

Era puțin după Revoluție, îmi doream să ajung studentă în Cluj Read the full story

Posted in Educatie, ReportajComments (0)

Am mers pe drum de țară, cu banii unui deputat

Niște bănuți care pleacă dinspre Parlamentul României, și ajung pe un card din Timișoara, își continuă drumul puțintel mai aparte. S-a spus despre ei că țin de o schiță de imagine. Și totuși, ei nu se opresc în poza de ziar, de după o declarație de presă. Am bătut județul în lung și-n lat, să vedem unde ajung ei, unde zbârnâie – metaforic – firul de telegraf de la poștă, să-i anunțe, și cum se schimbă viața unor copii din coadă de Timiș bogat, cu venirea lor, de dincolo de cuvinte, în mână. Pentru că bogăția și sărăcia se cuantifică altfel, pe drum de țară, decât în vreunul din mall-urile timișorene. Și se numără frumos, în lucruri importante: o carte, o hăinuță, o vioară, mâncare.

Cristina stă sub copacul mare, din curte, și se joacă. Read the full story

Posted in Social, ReportajComments (0)

Bolnavi omorâți cu zile, la sanatoriul din Nucet!

Conform unui raport al unei organizații neguvernamentale la Centrul Medico-Social de Psihiatrie Nucet, pacienții sunt ținuți sub cheie, tunși ca la carceră, trăiesc în camere întunecate, cu miros puternic de urină și le sunt luați banii. Concluzia? Cine ajunge la Nucet are șanse mai mari să moară decât să se trateze.

Cel mai important ospiciu din județul Bihor, unitate în care își duc zilele Read the full story

Posted in Sanatate, ReportajComments (0)

Copiii din casa unde concediile paternale se leagă ca țigara de la țigară

Drumul la Ineu (Bihor), nu a fost un safari pentru studierea, de sub clopotul de sticlă, a „altora”, ci o vizită pentru a cunoaște o altă variantă de „noi”. Aici, în grădinița și în casele romilor, e de văzut că nu suntem diferiți. Și de gândit împreună ce e de făcut să ne fie tuturor bine.

Câteva grădinițe din Bihor și Sălaj au ajuns să ofere o soluție pentru acest „bine”, apucându-l de jos, de la rădăcină. Read the full story

Posted in Social, ReportajComments (0)

Poate nu râdem la aceleași lucruri, dar zâmbim la fel

Dacă aș fi în lumea lor, aș putea fi bunică și m-aș pregăti să devin străbunică, la vârsta mea. În lumea asta a mea, încă nu am copil, pentru că au fost mereu școlile, scrisul, încă n-am bifat doctoratul – mereu e ceva. În lumea lor, au făcut, poate, patru clase, demult, și au uitat de multă vreme ce au învățat, descurcându-se fără scris, neavând probleme cu cititul – cu neștiutul lui, vreau să spun – cu rânduitul la venirea copiilor în funcție de carieră.

Dar sunt lumile noastre așa de diferite, totuși? Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Cum n-am murit a doua oară, în 4 martie 1977

Astăzi este ziua mea. Am atâtea zile de naștere, că aproape le-am pierdut șirul. E firesc, când ai o meserie în care mai există și risc. Au mai venit, în timp, Revoluție, războaie, boli. Dar azi e una din zilele mele de demult. Pentru că în 4 martie 1977 trebuia să mor a doua oară.

Nu, nu eram în București în ziua cutremurului, și nici nu am ajuns sub dărâmături. Eram în Arad Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Cu artiștii e o chestie ciudată: iau răul și îl transformă-n lumină pentru ceilalți!

Dacă Murivale s-ar duce, azi, la îngeri, să le împartă și înaripaților din bulgării lui de fericire, și-aceia nu l-ar mai lăsa să vină-napoi, mâine ar fi deja o coadă a lăudătorilor la el la atelier…

Dar este, încă, azi. Și vă spun de ce scriu rândurile astea, de acum. Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

  • Definiția incompetenței: săracii Europei, cu cea mai mare creștere economică din UE!

    Avem o creștere a PIB-ului cu 8%. Economia duduie chiar dacă unii spun că, bazată pe consum, creșterea nu este sustenabilă. Cu toate acestea citesc că, în 2017 nu s-a dat în folosință niciun kilometru de autostradă, că am avut cel mai mic buget de investiții din ultimii ani, că organizațiile patronale sunt nemulțumite, că sinducatele vor continua să scoată oameni în stradă, că benzina s-a scumpit de 4 ori și încă mai crește, alimentele s-au scumpit și ele, ROBOR-ul a ajuns la cifre istorice, Euro este de nerecunoscut, utilitățile se vor scumpi în continuare, primăriilor li se confiscă peste noapte banii de investiții. Cum se poate să ai o asemenea creștere economică și țara să se prăbușească în mod vizibil, lucru confirmat și de statisticile (creșterea inflației sau a deficitului bugetar) și ingrijorările europene? Așa cum scria, pe 13 noiembrie, Oxford Analytica nu există decât o singură explicație: incompetența. Rezolvarea? Exact cum au făcut comuniștii, guvernanții au inventat un inamic imaginar: statul paralel. El este de vină pentru toate. Pentru că cei care fură sunt anchetați și băgați în pușcării, pentru prețul oului, pentru scumpirea benzinei, pentru oamenii care ies în stradă, pentru creșterea Euro, ROBOR și, probabil, și pentru confiscarea peste noapte a banilor din vistieriile primăriilor din toată țara. Trebuie să ai probleme serioase în a face diferența între realitate și povești ca să crezi că toate aceste entități diferite (naționale și internaționale, de stat și private, cu domenii atât de variate) au o singură treabă: să zădărnicească „râul de lapte cu maluri de mămăligă” al guvernului. Că tanti din colț, de la ABC, care dă mai scump oul ca luna trecută, este pe o mână cu Isărescu care „a mărit” Euro și ROBOR și că benzinarul din cartier se trage de bretele cu liderul sindicatului magistraților care scoate oamenii la proteste.

    Citește mai mult