Tag Archive | "Franta"

Cum n-am murit a doua oară, în 4 martie 1977


Astăzi este ziua mea. Am atâtea zile de naștere, că aproape le-am pierdut șirul. E firesc, când ai o meserie în care mai există și risc. Au mai venit, în timp, Revoluție, războaie, boli. Dar azi e una din zilele mele de demult. Pentru că în 4 martie 1977 trebuia să mor a doua oară.

Nu, nu eram în București în ziua cutremurului, și nici nu am ajuns sub dărâmături. Eram în Arad Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

A plecat la cerşit şi acum studiază dreptul la Sorbona


Povestea tinerei românce de etnie romă, Anina Ciuciu a început în 1997 când, la vârsta de 7 ani, a plecat împreună cu părinţii şi cele două surori către „ţara portocalelor şi mandarinelor”, cum botezase ea Franţa. După ce au ajuns în Bourg-en-Bresse tatăl s-a ocupat de vândut ziare, iar mama şi copiii de cerşit. Au ajuns însă într-o asociaţie care i-a ajutat să capete o locuinţă şi să îşi găsească de lucru. De aici a început şi aventura Aninei.

Născută la periferia Craiovei, în condiţii insalubre Read the full story

Posted in SocialComments (0)

Corespondență din Paris. Primarul de periferie pariziană ce face istorie


Moda primarului care dă din umeri, după alegeri, și spune că n-a știut că nu existau fonduri pentru proiectele pe care le propusese în campania electorală primește o lovitură de la Paris. Alesul unei suburbii din nordul capitalei franceze, al Sevranului, de peste 50.000 de locuitori, s-a săturat să își amâne cetățenii atunci când e vorba de lucrările necesare pentru o viață mai bună a orășelului. Și a venit lângă Parlamentul Franței pentru a protesta. Altfel.

Stéphane Gatignon este tânăt, înalt, subțire și amabil Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

PS Virgil Bercea, drumurile credinței – Helsinki și Zagreb


Diverse întâlniri poartă fețe bisericești pe harta Europei. Uneori, noi, cei din afara birourilor episcopale, profanii, ne întrebăm ce rămâne după aceste întâlniri, dincolo de comunicatele de presă, dincolo de o agendă pe ore, cu nume și măriri. Dar, atunci când treci de documentele oficiale, o recapitulare cu cei care sunt invitați la aceste întâlniri înalte arată că respectivele aduceri împreună pot avea influențe în viața omului de rând, el fiind cel de care o adevărată biserică nu uită niciodată. O discuție despre oamenii din spatele acestor întâlniri am avut cu Prea Sfinția Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei, la întoarcerea sa de la Helsinki și Zagreb, unde l-a reprezentat pe Prea Fericitul Lucian Mureșan, conducătorul Bisericii Greco-Catolice din România, și Consiliul Conferințelor Episcopilor Catolici Europeni.

În ultimele zile din septembrie 2010 a avut loc Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (1)

Africa de Sud – cine va intra în careul de ași?


Vineri, Campionatul Mondial din Africa va intra în sferturi de finală, acolo unde au reuşit să ajungă Argentina, Germania, Spania, Paraguay, Brazilia, Olanda, Uruguay şi Ghana. Surprizele le reprezintă până acum Uruguay, Ghana şi Paraguay, echipe cărora puţină lume le dădea la începutul campionatului şanse să depăşească faza grupelor. Cine va merge mai departe şi va ajunge în ginală vom vedea începând de vineri.

Nu putem să începem acest articol fără a aminti de Read the full story

Posted in SportComments (0)

„Salutul suprem” al lui Jonatahan Lambert era adresat ţiganilor sau românilor?


Şi eu, la fel ca mulţi dintre dumneavoastră m-am simţit ofensat, ca român, de gluma aceea deocheată în care s-a spus despre noi că suntem un soi de cerşetori. Că a fost o jignire mascată sau doar o glumă deplasată este mai puţin important acum după ce fapta a fost consumată şi cei de la Daily Cotcodac cu a lor „Salut franţuzesc” ne-au răzbunat pe deplin. Din păcate, comical francez nu este singurul care are o problemă cu noi românii. Mulţi dintre cei pe care i-am văzut la TV şi s-au exprimat prin ziare au ţinut să ne disocieze de ţigani. Nu noi românii cerşim în metrourile din Franţa şi umplem puşcăriile din Italia, ci ei, ţiganii din România pe care îi tolerăm cu bravură pentru că nu vrem să părem faţă de europeni rasişti. În realitate, nu există nicio dată statistică în sprijinul acestui tip de argumentaţie. Asta nu înseamnă că nu este adevărată, înseamnă doar că este cel puţin deplasat să îţi axezi o întreagă argumentaţie pe o probabilitate. Read the full story

Posted in EditorialComments (0)

advert

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult