Tag Archive | "Marilen Pirtea"

Atunci când un ambasador vine la tine acasă


Timpul face ca, după o perioadă de tatonare, să putem vorbi de rezultate ale proiectului „Ambasadori la UVT”. O poveste pornită din dorința rectorului UVT, prof. Marilen Pirtea, de a deschide cât mai mult Universitatea de Vest Timișoara, de a o internaționaliza, de a încheia parteneriate strategice cu instituții importante României, și preluată de conducătorul Școlii Doctorale de Filosofie, Sociologie si Științe Politice, prof. Silviu Rogobete, organizator și moderator al acestor întâlniri.

Am fost printre studenți, la câteva dintre întâlnirile acestea, Read the full story

Posted in Actualitate, EducatieComments (0)

Am mers pe drum de țară, cu banii unui deputat


Niște bănuți care pleacă dinspre Parlamentul României, și ajung pe un card din Timișoara, își continuă drumul puțintel mai aparte. S-a spus despre ei că țin de o schiță de imagine. Și totuși, ei nu se opresc în poza de ziar, de după o declarație de presă. Am bătut județul în lung și-n lat, să vedem unde ajung ei, unde zbârnâie – metaforic – firul de telegraf de la poștă, să-i anunțe, și cum se schimbă viața unor copii din coadă de Timiș bogat, cu venirea lor, de dincolo de cuvinte, în mână. Pentru că bogăția și sărăcia se cuantifică altfel, pe drum de țară, decât în vreunul din mall-urile timișorene. Și se numără frumos, în lucruri importante: o carte, o hăinuță, o vioară, mâncare.

Cristina stă sub copacul mare, din curte, și se joacă. Read the full story

Posted in Social, ReportajComments (0)

Educăm copiii pentru ieri, uitând de mâine și ignorând realitățile de azi!


Bănci aliniate pentru a privi o catedră de unde profesorul, deținătorul cunoașterii, le vorbește copiilor. Cineva cască, profesorul se încruntă. Altul caută pe google cu telefonul ascuns sub bancă în timp ce câțiva elevi desenează pe paginile din spate ale caietului. Sună cunoscut? „Și asta încă e bine”, spun profesorii. „Măcar nu fac gălăgie. Nu deranjează ora.” Însă pentru cine îi întreabă și pe elevi, nu doar pe dascăli, descoperă curiozitatea, creativitatea, dar și frustrarea unor copii ce sunt dezamăgiți de școală.  Plictisiți, lăsați în urmă de un sistem învechit, cu lacune din clasele precedente ce devin obstacole insurmontabile pentru înțelegerea noilor materii mulți dintre elevi încep încet-încet să pună școala, în cel mai bun caz, pe locul doi.

În contextul telefoanelor mobile „confiscate” în timpul orei, al dascălilor slab plătiți, sictiriți de munca de Sisif prestată Read the full story

Posted in EducatieComments (0)

Nicolae Manolescu – îmblânzirea tigrilor, la Timișoara


Să-l asculți pe Nicolae Manolescu vorbind despre cărți e ca și cum te-ai duce la Grădina Zoologică și ai asista cum îngrijitorul tigrilor intră în cușca lor să-i hrănească, și vezi cum aceștia, în loc să mârâie, vin, docili, să-i mângâie picioarele cu blana lor. Și, în caz că n-ai avut până atunci apropieri cu un tigru, îți spui că animalele astea sunt chiar simpatice. Iar dacă ai avut, ajungi la concluzia că se poate mai mult. Mereu, mai mult.

„Cum să scrii o istorie a literaturii și să scapi teafăr” este propunerea de expunere Read the full story

Posted in CulturăComments (0)

Needucați, indolenți sau complici? Cum ar trebui să ne raportăm la PSD-iști?

Nu toți sunt condamnați pentru fraudă electorală, nu toți merg la vânătoare cu Țiriac, nu toți înjură ziariști sau debiteză obscenități în fața femeilor. Nu toți se laudă că au mitraliere acasă, nu toți vin la muncă cu mașini de zeci de mii de euro, nu toți truchează licitații. Alături de ei, într-o țesătură fină, sunt vârstnici vulnerabili și copii neștiutori, tineri plini de elan și medici cu halate rupte în coate pe băncile universităților. Exact cum militanții Statului Islamic își făceau „cuiburi” în școli și grădinițe ca să nu îi poată găsi rachetele inamice fără a face victime nevinovate. Cum poți tu, univeresitar cu lucrări științifice de valoare să nu vezi că Daea sau Dăncilă sunt, după toate defenițiile, analfabeți funcționali? Asta este meritocrația în care îți dorești să trăiască copiii tăi? Cum poți să nu vezi clar că legile justiției sunt modificate ca să servească unui om sau unui grup de oameni? Și nu o lege, ci mai multe legi, cu același target? Cum poți să te mulțumești cu 60 de km de autostradă pe an? Și dacă continui să faci parte din așa ceva, cum ar trebui eu și ceilalți care vrem să trăim într-o țară condusă de oameni competenți, cu legi care să îi bage pe cei care fură în pușcărie și în fața cărora să fim toți egali și cu drumuri decente pe care să putem circula, cum ar trebui să ne raportăm la tine?

Citește mai mult