Tag Archive | "medicină"

Probleme reale, și miorlăituri, pe marginea Sistemului Sanitar


În Arad, la începutul săptămânii, medicul de familie Adrian Dărăbanțiu bate la poarta Spitalului Județean să-și depună actele pentru postul de brancardier, spunând că e mai bine plătit decât ce face el, și că ar rămâne în mână cu aproape dublul banilor. Și țara ia foc, la nivelul presei, cei mai mulți arătând cu degetul spre respectivul spital, și pornindu-se o vânătoare de vrăjitoare, la nivel declarativ, împotriva sărmanului brancardier invocat. Care n-are vreo vină. Dar vina există.

Dărăbanțiu vorbește de „peste 4.000 de lei” pe care i-ar putea primi în mână acel brancardier. Read the full story

Posted in SanatateComments (0)

Copiii voștri de mâine au nevoie de doctorii ce-s azi copii


Societatea Timișoara a dat în judecată Muzeul Banatului pentru că prezintă Expoziția „Our body: Universul Interior”. Mi se pare o greșeală a prietenilor și colegilor mei de la Societatea Timișoara, și voi explica aici de ce. Sigur, aș fi putut să le scriu privat celor din Societate. Dar mă uit la oamenii din jur, din oraș, la colegii din presă, la oamenii de la muzeu. Mai ales la oamenii din jur mă uit. Pentru că gâlceava aceasta nu este o dispută dintre două instituții ci este ca un fel de tablou grotesc al lui Bruegel, ca și „Lupta Carnavalului cu P(r)ostul”, în care intră mult mai mulți. În care intrăm toți. Și, după ce am citit platitudinile colegilor mei din presă, care informează căutând senzaționalul efemer dar uitând să aibă și păreri, cred că un punct de vedere ceva mai migălit ar putea fi util.

Să vedem care sunt acuzele Read the full story

Posted in SanatateComments (1)

Un concurs ce a aşezat „inima” Institutului de Cardiologie din Timişoara. Tenii şi eprubete.


Dacă sistemul medical timişorean ar fi o râmă mare, fiecare dintre compartimentele anelidei hirudinee ar putea funcţiona cu inimioara sa proprie, în egalitate cu celelalte, iar o secţionare a animalului nu ar duce la moartea sa. Dar povestea stă altfel – în acest oraş din vestul ţării, căutat (încă) pentru serviciile sale medicale, unele sectoare stau mai bine decât altele sau sunt mai cu „success de scenă” decât altele. Iar sectorul care era chiar inima poveştii avea, de o vreme, de suferit, în lipsă de director medical. A fost un concurs (în fapt, mai multe), există director acum. Directoare, chiar. Să vedem cum se vede noutatea, acum, vorbind despre Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara.

Alina Lupu, cea care a ajuns director medical în toată povestea asta, e medic de laborator şi cadru didactic la UMF Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Am cunoscut un sfânt!


Atunci când oamenii iau ca pe o jignire proprie, din partea sorții, dispariția ta, ai fost iubit. Nespus de iubit. Totul a început în iulie 2007. Privesc în spate și mi se pare așa de demult… Și totuși, când număr anii, sunt doar șapte. Și pare puțin. Dar au fost ani plini, ani umpluți de evenimente, ani în care lumea aceasta, a credinței, cu care nu am personal vreo legătură, a devenit viața mea, locul unde am încercat să ajut să se limpezească lumea.

Totul a pornit de la o prietenă a mea, Dana, cu care și făceam limba engleză, acasă. Avea o problemă medicală și ajunsese în spital Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (1)

Universitatea din Oradea vrea să se specializeze şi în neuroştiinţe


În perioada 3 – 15 octombrie 2012, Universitatea din Oradea va recruta studenţi în cadrul unui proiectului pilot intitulat „Dezvoltarea şi implementarea comună a unui program avansat de pregătire în domeniul neuroştiinţelor”.

Proiectul are ca scop dezvoltarea unui program modern transfrontalier de formare a studenţilor Read the full story

Posted in SocialComments (0)

„Femeie, dă-ne inima copilului tău!” – și foarfeca lui Atropos, ce remaiază vieți


…Ea crede că moartea are felii și compartimente – dar nu e așa, nu e niciodată așa. Ea crede că există moarte și mai puțin moarte. Dar e doar speranța ei, himera ei, născută din nimic. Ar minți cu orice, cu mâini, cu picioare, cu cuvinte, ar spune de vise cu părinți și bunici, de marțieni, de orice, și nici n-o condamn, și o înțeleg, și mă doare cu ea.

Și doare tare: fiul ei pleacă, a plecat deja, doar ea nu știe, nu vrea să știe, ea spune că el e aici Read the full story

Posted in ReportajComments (1)

Needucați, indolenți sau complici? Cum ar trebui să ne raportăm la PSD-iști?

Nu toți sunt condamnați pentru fraudă electorală, nu toți merg la vânătoare cu Țiriac, nu toți înjură ziariști sau debiteză obscenități în fața femeilor. Nu toți se laudă că au mitraliere acasă, nu toți vin la muncă cu mașini de zeci de mii de euro, nu toți truchează licitații. Alături de ei, într-o țesătură fină, sunt vârstnici vulnerabili și copii neștiutori, tineri plini de elan și medici cu halate rupte în coate pe băncile universităților. Exact cum militanții Statului Islamic își făceau „cuiburi” în școli și grădinițe ca să nu îi poată găsi rachetele inamice fără a face victime nevinovate. Cum poți tu, univeresitar cu lucrări științifice de valoare să nu vezi că Daea sau Dăncilă sunt, după toate defenițiile, analfabeți funcționali? Asta este meritocrația în care îți dorești să trăiască copiii tăi? Cum poți să nu vezi clar că legile justiției sunt modificate ca să servească unui om sau unui grup de oameni? Și nu o lege, ci mai multe legi, cu același target? Cum poți să te mulțumești cu 60 de km de autostradă pe an? Și dacă continui să faci parte din așa ceva, cum ar trebui eu și ceilalți care vrem să trăim într-o țară condusă de oameni competenți, cu legi care să îi bage pe cei care fură în pușcărie și în fața cărora să fim toți egali și cu drumuri decente pe care să putem circula, cum ar trebui să ne raportăm la tine?

Citește mai mult