Tag Archive | "mitropolit"

Va fi caterisit mitropolitul actual al Banatului, sau nu?


Nu e un titlu de acum nouă ani, chiar de pare. Dar vine ca urmare a ce s-a întâmplat acum nouă ani, când șobolănia din Biserica Ortodoxă Română era să ducă la caterisirea celui mai vrednic dintre ierarhii acelei instituții, mitropolitul Nicolae Corneanu. Acum, acela care încearcă să-i țină locul întru vrednicie, se află într-o situație similară. Ce va face BOR, în cazul acesta?

În 22 ianuarie, finala Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor a strâns Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Zânele bune nu-s ca la televizor. Dar există.


Uneori, primăvara începe ca un drug în gură. Un fel de bucurie planetară de la care ești exclus. Tu nu făceai altceva decât să te târăști de pe ieri pe azi, de acum spre următoarele cinci minute. Doar pentru că inerția a fost deja inventată. Și ai fost și tu inventat. Dar uite că vine și blestemata asta de primăvară, ce nu aduce altceva bun decât că e puțin mai cald. Pe tine nu te-a întrebat nimeni dacă te-ar bucura venirea ei. Pentru că tu nu ai drept de vot.

Nu era o metaforă asta cu dreptul de vot. Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Mitropolitul Ioan a dus un strop de lumină cucilor din Gătaia


Aș fi putut da un titlu bombastic, gen „Mitropolit la psihiatrie”, care să vă facă un moment să credeți că părintele Banatului s-a dilit, sau ceva de genul acesta. N-are rost – oricum, pentru unii, a ajuta, a renunța la confortul palatului tău pentru niște morminte din iarba udă și pentru niște necăjiți jumate vii, la ceas aniversar, e o formă de dileală. Dar materialul acesta este pentru oameni, nu pentru hahalere. Și cum judecă hahalerele nu e treaba noastră. Oamenii, însă, se vor bucura să afle ce a făcut UN OM în ziua când împlinea un an de când a ajuns mitropolit.

Îl văd cum se desprinde din ceață, pe un drum lateral, așteptându-mă. Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Cine câștigă când o zi națională se bate cu un sfânt – cu lasere?


Unii se bucură pentru că au șansa de a câștiga dublu, pe două zile. Alții își spun că nu va fi aglomerație, deci e mai ușor. Alții… se uită pe geamul magazinului de hrăpăreți, în care au fost cantonați, la artificiile de peste drum, acolo unde petrec oamenii liberi. Aici, unde suntem noi, nu e nimeni liber, e muncă pe plantație. În magazin.

Zilele Sfântului Andrei, cel „primul chemat”, și 1 decembrie, Ziua Națională a țării ăsteia, sunt libere în România. Vorba vine. Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Legenda fariseilor, despre Corneanu, se oprește aici


300567. Este un cod pentru o bucată de stradă din Timișoara. Strada Surorile Martir Caceu. Margareta și Silvia-Mariana Caceu. Am găsit din multele scrise până acum că ele sunt dintre cei omorâți lângă Catedrala Ortodoxă, în 17 decembrie 1989. Mă întreb de se mai sinchisește cineva de vinovați. N-o să ajut prea mult, acum, legat de cei vinovați. Mă interesează, însă, a arăta iar nevinovăția unuia dintre cei care au fost acuzați. E vorba despre mitropolitul Nicolae Corneanu. S-a creat legenda că el ar fi ordonat închiderea ușilor Catedralei și, astfel, cei ce n-au putut să se refugieze au fost împușcați. El a spus mereu, de a fost întrebat, că nu era atunci în țară. Doar că puțini l-au crezut. Revin cu o dovadă clară, azi.

Mulți timișoreni au mârâit, după Revoluție, când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (1)

La Lugoj nu a fost de sărbătorit, ieri, nimic deosebit. Doar 25 de ani de normalitate ecumenică.


Trist că normalul ajunge senzaţional, iar furtul, normă. În 1948, greco-catolicii din România erau scoşi în afara legii de către comunişti. Tot ce era al lor le-a fost luat, ierarhii lor au ajuns în puşcării. Au urmat zeci de ani de teroare şi nedreptate, de rezistenţă în catacombe. Apoi Revoluţia. Apoi. Apoi doar Nicolae Corneanu, mitropolitul drag al Banatului, a făcut ce era normal să se facă – a oferit bisericile furate de comunişti, şi încredinţate ortodocşilor, stăpânilor lor de drept. Catedrala din Lugoj a ajuns iar greco-catolică acum 25 de ani, în 21 ianuarie 1990.

Volumul „Ecumenismul – Drumul spre unitatea creştină”, scris de Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Un patriarh depășit, ahtiat după titluri și bani, vrea să facă legea în Banat. Ghinion.


Numărăm nu pe calendar ci deja pe ceas timpul care a mai rămas până când se va vota cine să fie mitropolitul ortodox nou al Banatului. Așa că și dracu-și bagă coada mai abitir ca oricând. Ciudat – albul devine negru și negrul devine alb într-un vârtej amețitor, când e vorba de cozi băgate. Iar straiele albe ale patriarhului nu garantează prin nimic aceeași culoare a cozii pe care și-o bagă el în treburile Banatului ortodox – dimpotrivă. Atâta doar că i se mai și înfundă.

În 16 decembrie 2014 ierarhii din Sinodul Bisericii Ortodoxe Române se vor strange în București și vor vota viitorul Banatului Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Speranța Banatului ortodox stă într-un om DIN Bihor. Nu DE Bihor.


Vine timpul să se aleagă mitropolit ortodox nou în Banat. Erau 11 nume de ierarhi de cernut, „mitropolitabili”, în BOR (Biserica Ortodoxă Română). S-au ales deja trei. Mai poate interveni un nume, la Sinod, ducând candidații la patru. Sau, poate, nu. Pentru că până și ultimul nume intrat pe lista scurtă a apărut cu mari scremeri. Dintre cei poate patru, poate trei, unul va urca pe scaunul mitropolitului Nicolae Corneanu, cel atât de mult iubit în Banat. Și nu-i va fi ușor. Să vedem, împreună, cine ar fi cel mai potrivit pentru bănățeni.

Îi avem pe mai tinerii ierarhi Sofronie Drincec, dinspre Oradea, și Lucian Mic, dinspre Caransebeș Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (13)

Un bihorean de seamă omagiat la Biblioteca Județeană: Ioan Vancea de Buteasa


De fapt e greșeala mea: mereu mi-i închipui pe cei de demult, pe cei duși de multă vreme, pe cei de care n-am auzit decât încă puțin, în stampe alb-negru. Sunt aproape două secole de la nașterea mitropolitului Ioan Vancea de Buteasa- e numele unui bihorean la care nu se mai gândesc mulți, acum. Doar, într-o zi, spătămâna trecută, La Biblioteca Județeană Oradea, cineva ne-a invitat la aducere aminte. Fără un vernisaj, fără cuvinte mari. Doar un chip și niște fapte de demult.

Îl întâlnesc în marele hol al Bibliotecii Județene Oradea pe Silviu Sana Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

  • Victime colaterale, ce facem?

    PSD a promis românilor facilități de Mercedes deși știa că are în curte o Dacie veche și ruginită, iar oamenii, mulți și needucați (sunt și excepții, dar campaniile sunt făcute pe majorități), au căzut în capcană. După această manipulare, Dragnea avea două variante: să mintă cu nesimțire cum au făcut și ceilalți înaintea lui sau să „vândă țara la bucată”, să compromită iremediabil din punct de vedere economic și politic România pentru a-și ține, măcar în parte, promisiunile. Lupta s-a dus pe două fronturi. Atacul constant împotriva justiției, pentru a scăpa camarila din fruntea partidului de dosare penale și căutarea mijloacelor de a fura bani. Nu doar pentru propriile buzunare ci și pentru a achita nota campaniei electorale.
    În mediul acesta toxic unde oamenii sunt mințiți zilnic și sunt atât de naivi încât cred aceste minciuni, nu poate crește, nu se poate dezvolta nimic trainic. De 25 de ani România a evoluat (cât a evoluat) în ciuda acestor maimuțe în costum, nu ajutată de ele. Țara s-a golit de toți cei care au vrut să facă ceva aici pentru că nu au fost lăsați, pentru că nu au avut stomac să dea șpăgi sau să se scufunde în butoiul cu dejecții politice. Ceilalți au continuat să urle în pustiu, ignorați de masa needucată și de sforarii politruci, redundanți pentru occidentali pentru care legile, normele și regulile nu au nevoie de avocați, sunt de la sine înțelese și respectate.
    Democrația a devenit o otravă devreme ce nimeni nu s-a îngrijit ca tinerii, ajunși la maturitate astăzi, să fie capabili să gândească, preferând să fie păstrați la nivelul unor analfabeți ca implicare, cunoaștere și conștiință civică, potriviți pentru a pune ștampila unde trebuie. Conducerea poporului nu prea își are sensul aici unde votul oricărui profesor universitar este anulat de sute de mii de analfabeți păcăliți cu promisiuni deșarte și manipulanți cu vidanje televizate. Așadar, victime colaterale, ce facem?Citește mai mult