Tag Archive | "Nicolae Ceauşescu"

O analiză sinceră și lucidă a trecutului


Filosoful Mihai Maci a ținut miercuri, de la ora 18.00, la Primăria Oradea, conferința „Lecțiile amare ale democrație”. Deși nu a fost foarte multă lume, atmosfera a fost destinsă iar discuțiile s-au întins pe parcursul a mai mult de o oră, după finalizarea prelegerii.

Mihai Maci a pornit în prelegerea lui, așa cum obișnuiesc filosofii, Read the full story

Posted in CulturăComments (0)

Manual despre trădare – din capătul celălalt


Nu știu câți drepți trebuie să fie într-o cetate, ca ea să nu fie distrusă. Dar cred cu tărie că dacă 100 de tineri istorici, 10 sau măcar doi – trei vor găsi o sursă potrivită de informare în volumul doctorului în istorie Sergiu Soica, „Cardinalul Alexandru Todea în dosarele Securitîții”, toată zdroaba lui a avut un rost.

Chiar dacă volumul nu a fost menit a pune pe masă concluzii gata mestecate Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Despre generaţia picioarelor de ceară


Suntem, într-o oarecare măsură, produsele lor. Unii ne-am găsit instrumentul care ne-a şlefuit, în cărţi, alţii au avut norocul să dea peste un profesor bun, peste un bunic sau un frate mai mare, cu principii solide. O parte din oamenii în preajma cărora am copilărit şi ne-am format nu sunt nicidecum acei înţelepţi cu părul alb pe care ni-i imaginam în tinereţe ci nişte nostalgici „comunişti” dificili, cu porniri autoritariste, megalomanie sau nesimţire şi, în multe cazuri, lipsă crasă de demnitate.

În mod cert se vor trezi o mulţime de personaje să sară la gâtul meu Read the full story

Posted in EditorialComments (0)

Veți vota și în 2014 cu Nicolae Ceaușescu?


Era clar pentru toată lumea. Era ziua conducătorului iubit și Stadionul 23 August era din nou plin. Steaguri roșii fluturând în mâini puternice de muncitori, pancarte mari peste tot și urale ale mulțimii. Conducătorul iubit era incredibil de prietenos, le strângea la toți mâinile deși era înconjurat de oamenii securității. Ilarie citi ca pentru sine, pe o pancartă mare, de un roșu sângeriu: „Trăiască Partidul Comunist Român!”. Se frecă la ochi și citi din nou, de această dată cu voce tare: „Trăiască Partidul Social Democrat!”

Și nici „Partidul, Ceaușescu, România” nu se mai vedea scris niciune. Read the full story

Posted in EditorialComments (0)

Şi românii au fost disidenţi în comunism. Au fost capabili de curaj şi gesturi fireşti într-o lume demenţială!


Una dintre marile frustrări ale intelectualilor, şi nu numai, cu privire la comportamentul românilor în comunism a fost mereu aceea că nu s-au opus opresiunii, cele câteva exemple de oameni torturaţi şi lichidaţi de comunişti prin închisori, fiind totuşi izolate comparativ cu protestele de anvergură din alte ţări. Directorul de investigaţii al CNSAS, Germina Nagâţ a declarat însă, conform Mediafax, că din documentele din arhive rezultă exact contrariul, miile de gesturi de curaj ale unor anonimi făcând cât o disidenţă onorabilă.

Afirmaţiile directorul de investigaţii al CNSAS, Germina Nagâţ au fost făcute pe 19 ianuarie, în cadrul Read the full story

Posted in CulturăComments (0)

Herta Müller și Premiul Nobel al călăului


În ultimele zile, căldura m-a împins la un „gest necugetat” pentru privirile celorlalți, pe care l-am tot repetat. Am preferat să citesc în tramvai, în drum spre serviciu, decât să ascult muzică. Lucru greu de realizat pentru că, politicos din fire, am cedat deseori locul celor mai în vârstă decât mine. În lumina cărților pe care le-am citit (ambele de Herta Müller), nu am putut însă să nu-mi pun întrebarea: „Oare câți dintre bătrâneii aceia, firavi și cu părul alb, cărora le-am cedat locul pe scaun, au fost înainte de 89 torționari, securiști, activiști sau turnători?”

Știu că pentru foarte mulți, acesta este cel mai nepotrivit moment pentru a aborda un subiect literar. Read the full story

Posted in EditorialComments (2)

Ceauşescu s-ar răsuci în mormânt! Un pensionar pesedist din Oradea îi copiază discursurile!


OPINIE. Pensionarul din imagine este celebrul Grigore Bartoş. Pesedist de frunte, omul a împrumutat ceva din gestica, mimica şi discursul lui Nicolae Ceauşescu. Nici argumentele nu sunt diferite, sofismul ţinând în cele mai multe fraze loc de raţionament (VIDEO ÎN MATERIAL).

Nu este singurul din mediul politic din Bihor cu un astfel de debit verbal şi nici unicul care înlocuieşte argumentele cu sofisme. Read the full story

Posted in SanatateComments (0)

Eroii printre noi, impostorii în scaune de piele


Viaţa noastră este fie produsul unor decizii personale, fie produsul unor decizii impuse. Atunci când viaţa este un eşec de proporţii datorită deciziilor proaste luate se poate spune că a avut un sens, pentru că, în ciuda eşecului, am dispus de ea. Există însă şi situaţii în care viaţa ajunge a fi un eşec de proporţii fără să ai vreo vină sau, şi mai îngrozitor, tocmai, pentru că ai făcut exact ceea ce cerea buna cuviinţă sau raţiunea. Este şi cazul unui paznic maghiar în vârstă pe care l-am cunoscut cu trei luni în urmă.

Omul a terminat o Facultate de Agronomie pe timpul lui Ceauşescu Read the full story

Posted in EditorialComments (0)

Adevăruri dureroase despre presa lui Ceauşescu


În multe dintre redacţiile prin care am trecut mi-a fost dat să cunosc jurnalişti din vechea gardă. Cei mai mulţi nu povesteau despre cum arăta presa înainte de 1989 sau, dacă o făceau, discutau în trecere, scoţând în evidenţă aspectele amuzante ale muncii pe care o făceau pe atunci. Am întâlnit însă şi persoane, puţine ce e drept, care detestau presa de astăzi şi care vorbeau despre presa comunistă ca despre epoca de aur a mass-mediei româneşti. „Să fi trăit voi pe-atunci să vedeţi cum se făcea presa adevărată!”.

Evident, curiozitatea şi dorinţa de a mă perfecţiona (aparţin unei generaţii depăşite din acest punct de vedere) m-au făcut să citesc multe cărţi despre presă. Nu am găsit foarte multe care să vorbească despre cum se făcea presă înainte de 1989. Read the full story

Posted in EditorialComments (1)

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult