Tag Archive | "operaţie"

Cum n-am murit a doua oară, în 4 martie 1977


Astăzi este ziua mea. Am atâtea zile de naștere, că aproape le-am pierdut șirul. E firesc, când ai o meserie în care mai există și risc. Au mai venit, în timp, Revoluție, războaie, boli. Dar azi e una din zilele mele de demult. Pentru că în 4 martie 1977 trebuia să mor a doua oară.

Nu, nu eram în București în ziua cutremurului, și nici nu am ajuns sub dărâmături. Eram în Arad Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Păianjenul cu brațe de metal, îmblânzit de chirurgii timișoreni


E întrucâtva ca un păianjen puțin înghețat, pe care îl scoți cu o pungă de struguri, de la frigider, și începe să își miște încet picioarele. Cam asta este impresia robotului Da Vinci, care nu e robot ci puțin mai mult, un sistem. Este prezența de dincolo de chirurgi din sala de operație, una din ele, de la Spitalul Județean din Timișoara. Un colţ, un paing, niște fire și victima care așteaptă fără putere să se mai miște.

Doar că, acum, scenariul e puțin altfel. „Paingul” nostru sporește cu încă puțin faima clinicilor de aici, de chirurgie și urologie. Read the full story

Posted in SanatateComments (0)

Se adună premierele la chirurgia cardiovasculară timişoreană


Institutul de Cardiologie din Timişoara continuă evoluţia într-o zodie bună şi a strâns pentru această lună noi premiere naţionale. De data aceasta este vorba de şcolire şi practică în ceea ce priveşte abordarea minim invazivă a defectelor de valvă mitrală. Adică o problemă ce are o mare incidenţă printre cei care ajung să-şi arate inima (de pe masa de operaţie chirurgilor) va fi tratată cu avarii mai mici pentru pacient (deşi e mai solicitantă pentru medici). Şi să o repetăm: timişorenii vor fi primii care vor oferi acest tip de intervenţie în România!

În 21 martie a avut loc o transmisie live a unei investigaţii şi a unei intervenţii chirugicale din Italia Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult