Tag Archive | "Sinod"

10 ani de la o mult-prea-celebră împărtășanie


„Este o întâmplare a ființei mele”. Este o întâmplare a ființei altor câtorva persoane, care mai sunt sau nu mai sunt. Este o întâmplare care a schimbat reguli. Și vieți. Și lucrări ale sufletului. Au trecut 10 ani de atunci. Un gest simplu, ca o respirație, a primit nimb de furtună. Sunt 10 ani de când un preot ducea un potir la buze. Și se împărtășea cu Isus al lui. Pentru că, la scurt timp după, s-a arătat că există mai mulți Isuși…

Credincioasă nu m-a făcut. M-a învățat, doar, să privesc credința altora. Și să văd lumina sau fariseismul lor. Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Dar ce aveți, oameni buni, cu Drincec? Protestez!


După cum deja am aflat toți – deși poate că ar fi trebuit să fie doar o știre de nișă, care să nu intereseze pe mulți dintre noi – niște călugări ai (ați ghicit!) Bisericii Ortodoxe Române s-au inflamat pentru că unii dintre capii lor au fost la o reuniune ceva mai largă, internațională, de ortodocși, unde s-a pronunțat și cuvântul „ecumenism”. Acuma, că nu s-a pronunțat întrutotul ca mângâiere ci, mai degrabă, ca piatră în geamul vecinului, este un detaliu care poate scăpa ușor unui cuib de vipere precum cel de la Mănăstirea Neamț. Și astfel s-a ajuns ca doi dintre ierarhii ortodocși, mai precis mitropolitul Teofan din Iași și episcopul Sofronie din Oradea, să fie mângâiați în răspăr, cu sancțiune scrisă și amenințări suave, de tot felul de vigilenți. Cu câteva semne de întrebare cu care toată povestea a venit la pachet.

Am citit despre treaba asta mai întâi în „Adevărul”, acum câteva zile. Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Măcinare între generații, în Sinodul Bisericii Greco Catolice din România


Acum opt ani, când ÎPSS Nicolae Corneanu, mitropolitul ortodox al Banatului, urma să fie judecat în Sinodul BOR pentru că se împărtășise într-o biserică greco-catolică, m-am străduit după puterile și mintea mea să contribui la a nu fi caterisit. Un prieten, preot ortodox influent, m-a întrebat atunci: de ce te zbați pentru el, că va cădea oricum. I-am răspuns că poate va cădea, poate nu dar, dacă va cădea, aș vrea ca istoria să nu consemneze că a căzut fără să fi încercat cineva să facă să nu fie așa. Asta fac și acum. Nu este datoria mea să fac ca BRU (Biserica Română Unită cu Roma Greco Catolică) să nu ajungă în derizoriu. Doar că mi-ar părea rău să se întâmple așa. Și, din respect pentru Școala Ardeleană, pentru episcopii martiri ai închisorilor și pentru câțiva oameni de bună credință pe care îi cunosc aici, mi-am făcut datoria de a pune în cuvinte felul în care văd eu impasul în care se află această instituție, acum.

O aniversare de la Lugoj, a ierarhului greco-catolic Alexandru Mesian, a fost un bun prilej de rememorări. Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Speranța Banatului ortodox stă într-un om DIN Bihor. Nu DE Bihor.


Vine timpul să se aleagă mitropolit ortodox nou în Banat. Erau 11 nume de ierarhi de cernut, „mitropolitabili”, în BOR (Biserica Ortodoxă Română). S-au ales deja trei. Mai poate interveni un nume, la Sinod, ducând candidații la patru. Sau, poate, nu. Pentru că până și ultimul nume intrat pe lista scurtă a apărut cu mari scremeri. Dintre cei poate patru, poate trei, unul va urca pe scaunul mitropolitului Nicolae Corneanu, cel atât de mult iubit în Banat. Și nu-i va fi ușor. Să vedem, împreună, cine ar fi cel mai potrivit pentru bănățeni.

Îi avem pe mai tinerii ierarhi Sofronie Drincec, dinspre Oradea, și Lucian Mic, dinspre Caransebeș Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (13)

advert

Jurnal de pe frontul neputinței

Indivizi lunecoși, cu cefe late, la costume, aleși pentru a-i reprezenta pe cei mulți și a duce cetatea spre bunăstare, sunt preocupați doar de propriul lor bine, caută modalități pentru a fura fără să fie prinși, iar dacă sunt prinși, să scape cât mai ieftin. Toate acestea în timp ce marea masă de manevră este ținută din bici, cât mai needucată cu putință pentru a nu cere socoteală, a nu se revolta, a nu deschide ochii.
Avari și inculți, incapabili să lege două vorbe, mint prostimea că România este o mașină de lux când, de fapt, e un hârb gata-gata să se dezmembreze la cea mai mică curbă. Cum să ai creștere economică de peste 5%, cea mai mare inflație din UE și să te împrumuți ca pe timpul crizei economice?
Ziua de mâine a celor, din ce în ce mai puțini, care țin în spate tot scheletul hidos al hienei numită stat, este amanetată de bișnițarii de moravuri ușoare puși în fruntea țării. Naționalizarea pensiilor private înseamnă de fapt confiscarea unui viitor ceva mai bun. Distrugerea și otrăvirea prezentului nu este suficientă, trebuie eradicată și șansa unui viitor mai bun.
Grupuri de oameni needucați dar cu influență, cu idei demne de evul mediu, vor să impună tuturor, ceea ce ei cred că este normalitate. Preocupați nu de rata mare de șomaj, de situația economică dezastruoasă, de mortalitatea infantilă, nu de familiile care au probleme sau de cauzele care îi fac pe tineri să nu mai întemieze familii, nu de copilele care devin mame în clasele primare, nu de copiii morți din fașă pentru că nu au fost vaccinați, ci de cine cu cine împarte cearceaful.
Rezultatul? Plecăm și nici nu mai vrem să știm unde e țara asta pe hartă. România este a doua țară, după Siria, ca număr de emigranți în Europa. Iar la noi nu este război.

Citește mai mult