Tag Archive | "Timisoara"

Am plătit prima oară în viață cu un poem!


Uite că funcționează și așa: să te străduiești să oferi un lucru frumos, din tine, și, drept răsplată, să primești un alt lucru, care să îți facă plăcere. M-am bucurat să-mi pot merita băutura, în 1 octombrie, împreună cu un prieten, plătind cu un poem (în fapt, cu două). Și m-a întristat să văd că românul fură și când  are o așa ofertă drăguță în față.

Văd, pe pagina Fb a unui  prieten poet din Brașov, o chemare la luptă, Read the full story

Posted in Actualitate, CulturăComments (0)

Sângele ei magic, și o mână de ghiocei


Dacă ar fi să fac eu o hartă a omului, aș trece acolo nu doar realizările, uneltiri ale binelui și ale frumosului, ci și visele frânte, încercările tăcute, de care nu știe nimeni, dar care, și ele, țin intrinsec de cineva. Poate că suntem oameni sau ne-oameni chiar mai mult prin ce am fi vrut a da sau a lua, și nu s-a realizat, sau prin ce s-a întâmplat și nu se știe. Văd asta ca o grădină cu plante mute, din care ceața dimineții nu rupe contur, ci doar ascunde. Ceva ce e. Spun asta după ce m-am întâlnit cu Adina Georgescu, din Oradea, care își face acum coming-out-ul ca donator de celule stem.

Pentru că până acum nu a considerat important sau util să se laude, Read the full story

Posted in SanatateComments (0)

Greta, adică îngerul


Poate are părul lung și blond, și se piaptănă, în fiecare dimineață, în fața unei oglinzi care-o cuprinde, cum palma copilului, prima cireașă din an. Poate e mămică de șobolani, și copiii ei blănoși mănâncă snacksuri afumate de cașcaval, din farfuriuțe de jucărie. Poate votează cu SPD sau cu CDU. Poate a durut-o tare, și a vrut să renunțe. Și poate n-a avut mâna nici unuia aproape, să se întrebe, muțește, atingând-o, de e bine ce face, sau nu. Dar nu a spus nu. De două ori. Și a donat. Ea e Greta. Pentru că tot ce ne e lipit de suflet poartă un nume.

Nu știu germana, dar, dacă aș fi un zeu al lingvisticii, Read the full story

Posted in SanatateComments (0)

O primă zi de școală, după 40 de ani


Era ultima zi din viață când mai puteam merge la o școală de la începuturi, ca școler. Așa că, în ciuda oboselii ce a venit cu niște proiecte tocmai încheiate, am prins un tren de dimineață (de foarte dimineață, de mă întrebați pe mine) și am ajuns la Arad, să fiu acolo la primul clopoțel al Școlii Generale nr. 5 din Podgoria (cum se numea pe vremea mea), ca acum 40 de ani.

Nu știu dacă treaba cu 40 de ani de la începutul școlii e mult sau puțin, la o viață de om. Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

„Celălalt este voie să fie altfel”


Nu sunt printre adepții bătăliilor cu flori. Dimpotrivă – în Luvru am studiat cu interes Codul lui Hammurabi. Ceea ce a făcut aparte interviul cu un împăciuitor – episcopul romano-catolic József Csaba Pál, al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara, de la a cărui numire doar ce s-a împlinit, zilele trecute, un an.

Vorbim despre unul dintre cei doi episcopi catolici din Banat, Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Alb


Toată lumea a scris deja despre trecerea Papei Francisc prin România. S-au întâmplat lucruri frumoase, zilele trecute, în țară, pe marginea acestei întâlniri. Și, cum mi-am dorit să am și eu câteva fotografii cu papa, făcute în România, mi-am decis locul unde să mă intersectez cu suita sa: Sibiu, plecare – aparent nimic spectaculos. Dar nu caut spectacolul. Și, chiar de vă miră, articolul ăsta nu este în primul rând despre papă și vizita lui, ci despre o mică margine din tot ce a fost – despre cum a fost. Dintr-un anume unghi.

Scriu de niște ani buni despre Biserica Catolică din România Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Despre țâfrul unui cimitir ce se duce


Dragă Diana, îți scriu despre lucruri pe care, de regulă, noi două nu le discutăm, pentru că încă avem timp. Dar care țin de noi, de neamul nostru, de cum se așază lucrurile. Povestea noastră, ce va urma ca feliuță, aici, este și povestea atâtora, în locurile de unde ai plecat, și unde eu am rămas. De aceea o să public scrisoarea pentru tine ca articol. Am înțelest un lucru nou (pentru mine), despre cum se duce un cimitir, și m-am gândit la noi, la ce a fost înaintea noastră și ce va rămâne după noi.

Voi ați reușit să plecați, încă înainte de căderea lui Ceaușescu, Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Despre ultimul vis în germană din acel sat


Visele sunt locuri importante. Locuri unde îți poți crește pădurea ta, în care nu intră nimeni cu drujba. În care poți ține capul ridicat, de unde, poate, în viața de toate zilele te-ai obișnuit cu el plecat. În care ai iar organele pierdute, și vezi iar, sau alergi iar, sau înoți. În care te simți pe tine însuți aproape de fericire, și te auzi cântând. Într-o limbă care aproape a murit. În cazul ăsta, germana.

O privesc, în biserica aceea de sat bogat și tihnit, cât o catedrală mai mică. Penultima/ultima din specia lor. Read the full story

Posted in ReportajComments (0)

Problemele se pot rezolva decent, chiar și la poștă/vamă


Stau la coadă la pachet extern, ca tot omul. Se termină programul. Ne trimit de-acolo. Suntem mulți. Parcă suntem hoitul unui melc răpus de exasperare, șerpuirea noastră se întinde în jos, pe scări, de la biroul vamal/poștă și până la etajul de sub. Not ok. Iese scandal. Nu se rezolvă. Am două variante: reclamație sau… să găsim o rezolvare. Și o găsim.

E vorba de Timișoara, dar asta se poate întâmpla oriunde în țară Read the full story

Posted in SocialComments (0)

Iranul, butoiul cu pulbere al Orientului!

Modul de acțiune al Iranului pare a fi copiat după cel rusesc. Deși știau clar că au încălcat legea încercând să livreze petrol unui stat care se afla în embargou, au reacționat violent sechestrând o navă britanică și punând în pericol întreaga securitate a strâmtorii Ormuz pe unde tranzitează o treime din petrolul transportat pe cale maritimă în toată lumea. Atacul cu drone s-a făcut prin intermediari, neasumat, la fel cum a făcut Putin când a anexat Crimeea, utilizând militari „anonimi” fără însemnele țării. Retorica internațională a ministrului Iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și a președintelui Hassan Rouhani pare a fi copiată după cea utilizată de Vladimir Putin și Sergey Lavrov.

Citește mai mult