Tag Archive | "Universitatea de vest Timișoara"

Manual despre trădare – din capătul celălalt


Nu știu câți drepți trebuie să fie într-o cetate, ca ea să nu fie distrusă. Dar cred cu tărie că dacă 100 de tineri istorici, 10 sau măcar doi – trei vor găsi o sursă potrivită de informare în volumul doctorului în istorie Sergiu Soica, „Cardinalul Alexandru Todea în dosarele Securitîții”, toată zdroaba lui a avut un rost.

Chiar dacă volumul nu a fost menit a pune pe masă concluzii gata mestecate Read the full story

Posted in Religie/CulteComments (0)

Despre somnul bun, de dinainte de examen


„- Dacă stația de tramvai de mers încolo este aici, stația de mers în cealaltă parte aveți idee unde este?” – l-am întrebat. Habar n-avea. Mi-a spus după, credea că vreau să-l agăț, cu un text cretin. Ne-am lămurit puțin mai târziu – dădeam amândoi examen la facultate la Cluj, și nu prea știam pe ce lume ne aflăm. Deși exact în momentele alea e destul de important să știi pe ce lume te afli.

Era puțin după Revoluție, îmi doream să ajung studentă în Cluj Read the full story

Posted in Educatie, ReportajComments (0)

Am mers pe drum de țară, cu banii unui deputat


Niște bănuți care pleacă dinspre Parlamentul României, și ajung pe un card din Timișoara, își continuă drumul puțintel mai aparte. S-a spus despre ei că țin de o schiță de imagine. Și totuși, ei nu se opresc în poza de ziar, de după o declarație de presă. Am bătut județul în lung și-n lat, să vedem unde ajung ei, unde zbârnâie – metaforic – firul de telegraf de la poștă, să-i anunțe, și cum se schimbă viața unor copii din coadă de Timiș bogat, cu venirea lor, de dincolo de cuvinte, în mână. Pentru că bogăția și sărăcia se cuantifică altfel, pe drum de țară, decât în vreunul din mall-urile timișorene. Și se numără frumos, în lucruri importante: o carte, o hăinuță, o vioară, mâncare.

Cristina stă sub copacul mare, din curte, și se joacă. Read the full story

Posted in Social, ReportajComments (0)

Țara în care se ard cărțile celor propuși pentru Nobel


pataratAșadar, Taxi bagă un clip fain, în care se spun lucruri de enorm bun simț, după mine. Apar niște oameni, susțin proiectul, adăugând imaginea și spusa lor ideii de bază: că nu ai nevoie de acareturi înzorzonate pentru credință. Unul dintre ei e Mircea Cărtărescu. Un cretin dă un google pe „răzbunare” și vine cu o soluție măreață pentru a-și arăta atașamentul pentru ortodoxie: se chinuie până aprinde o carte a lui Cărtărescu. Unde suntem și cum am ajuns aici?

Suntem într-un stat în care oamenii se declară ortodocși pentru că așa e frumos față de vecinii de bloc (a se vedea aici). Read the full story

Posted in Opinie/PamfletComments (0)

Educăm copiii pentru ieri, uitând de mâine și ignorând realitățile de azi!


Bănci aliniate pentru a privi o catedră de unde profesorul, deținătorul cunoașterii, le vorbește copiilor. Cineva cască, profesorul se încruntă. Altul caută pe google cu telefonul ascuns sub bancă în timp ce câțiva elevi desenează pe paginile din spate ale caietului. Sună cunoscut? „Și asta încă e bine”, spun profesorii. „Măcar nu fac gălăgie. Nu deranjează ora.” Însă pentru cine îi întreabă și pe elevi, nu doar pe dascăli, descoperă curiozitatea, creativitatea, dar și frustrarea unor copii ce sunt dezamăgiți de școală.  Plictisiți, lăsați în urmă de un sistem învechit, cu lacune din clasele precedente ce devin obstacole insurmontabile pentru înțelegerea noilor materii mulți dintre elevi încep încet-încet să pună școala, în cel mai bun caz, pe locul doi.

În contextul telefoanelor mobile „confiscate” în timpul orei, al dascălilor slab plătiți, sictiriți de munca de Sisif prestată Read the full story

Posted in EducatieComments (0)

Nicolae Manolescu – îmblânzirea tigrilor, la Timișoara


Să-l asculți pe Nicolae Manolescu vorbind despre cărți e ca și cum te-ai duce la Grădina Zoologică și ai asista cum îngrijitorul tigrilor intră în cușca lor să-i hrănească, și vezi cum aceștia, în loc să mârâie, vin, docili, să-i mângâie picioarele cu blana lor. Și, în caz că n-ai avut până atunci apropieri cu un tigru, îți spui că animalele astea sunt chiar simpatice. Iar dacă ai avut, ajungi la concluzia că se poate mai mult. Mereu, mai mult.

„Cum să scrii o istorie a literaturii și să scapi teafăr” este propunerea de expunere Read the full story

Posted in CulturăComments (0)

PR-ul de tragedie. Catolicii au și ei uscăturile lor.


Se clatină lumea. De pleci urechea la pământ, sigur ceva o să sune altfel decât ieri, decât un alt ieri. Și sigur sunetul acela din trecut nu va mai fi la fel nicicând. Nu mai suntem siguri, nu ne mai tihnesc multe. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre noi avem mâncare pe masă, acoperișuri și ne pică bine lipsa unei arme la tâmplă. Dar, pe lângă mizeriile care se întâmplă în lume, suntem bombardați de manipularea cu care ne asaltează cei de lângă noi, cu diverse motive și prin varii mijloace. Sau cu prostia lor gureșă, poleită, oferită ca normă. Presa, biserica, rețelele de socializare, medicii, armata, pompierii – toți – mai mult sau mai puțin – devin hultanii unei hălci de imagine, de „relații publice” („PR” – cum s-a încetățenit termenul și la noi), zguduindu-ne și mai mult, ades fără chiar să sesizăm intențiile lor, peticul de cer spre care mai privim. Nu aveam arma la tâmplă dar, acum, parcă o simțim. Grație LOR, a celor ce se ocupă cu PR-ul de tragedie.

Era pâinea aceea pe care o împărțeam în Revoluție, toți. Read the full story

Posted in Opinie/PamfletComments (0)

  • Definiția incompetenței: săracii Europei, cu cea mai mare creștere economică din UE!

    Avem o creștere a PIB-ului cu 8%. Economia duduie chiar dacă unii spun că, bazată pe consum, creșterea nu este sustenabilă. Cu toate acestea citesc că, în 2017 nu s-a dat în folosință niciun kilometru de autostradă, că am avut cel mai mic buget de investiții din ultimii ani, că organizațiile patronale sunt nemulțumite, că sinducatele vor continua să scoată oameni în stradă, că benzina s-a scumpit de 4 ori și încă mai crește, alimentele s-au scumpit și ele, ROBOR-ul a ajuns la cifre istorice, Euro este de nerecunoscut, utilitățile se vor scumpi în continuare, primăriilor li se confiscă peste noapte banii de investiții. Cum se poate să ai o asemenea creștere economică și țara să se prăbușească în mod vizibil, lucru confirmat și de statisticile (creșterea inflației sau a deficitului bugetar) și ingrijorările europene? Așa cum scria, pe 13 noiembrie, Oxford Analytica nu există decât o singură explicație: incompetența. Rezolvarea? Exact cum au făcut comuniștii, guvernanții au inventat un inamic imaginar: statul paralel. El este de vină pentru toate. Pentru că cei care fură sunt anchetați și băgați în pușcării, pentru prețul oului, pentru scumpirea benzinei, pentru oamenii care ies în stradă, pentru creșterea Euro, ROBOR și, probabil, și pentru confiscarea peste noapte a banilor din vistieriile primăriilor din toată țara. Trebuie să ai probleme serioase în a face diferența între realitate și povești ca să crezi că toate aceste entități diferite (naționale și internaționale, de stat și private, cu domenii atât de variate) au o singură treabă: să zădărnicească „râul de lapte cu maluri de mămăligă” al guvernului. Că tanti din colț, de la ABC, care dă mai scump oul ca luna trecută, este pe o mână cu Isărescu care „a mărit” Euro și ROBOR și că benzinarul din cartier se trage de bretele cu liderul sindicatului magistraților care scoate oamenii la proteste.

    Citește mai mult