SC Electrocentrale SA a organizat astăzi o conferinţă de presă în care a făcut un bilanţ pe anul 2009. Evident, Electrocentrale are, şi continuă să înregistreze, datorii mari, în principal la furnizorii de combustibil. Ce a frapat însă cel mai mult, a fost declaraţia lui, conform căreia Justiţia a greşit atunci când le-a dat dreptate câtorva sute de orădeni care se spălau în lighean pentru că electrocentrale a decis să nu le mai livreze apă caldă.
Problema principală din cauza căreia Electrocentrale este mereu datoare este diferenţa dintre venituri şi costuri. Pe înţelesul tuturor, Electrocentrale cheltuie mai mult pentru a produce şi livra căldura în Oradea, decât câştigă prin vânzarea ei. Cauzele sunt multiple dar cea mai importantă se datorează faptului că, în timp ce combustibul s-a scumpit, preţul la încălzire nu s-a majorat. „Înregistrăm anual, de trei ani încoace, aproximativ 23 de milioane de lei pierdere. Aceste pierderi se adaugă la furnizorii de combustibili astfel că în luna mai vom avea datorii de 400-500 de milioane de lei. Dacă unul dintre furnizorii de combustibil va decide să se îndrepte în instanţă împotriva noastră şi să ne blocheze conturile, nu vom mai putea livra căldură în municipiu”, a explicat Dragoş Gligor Florinel, directorul SC Electrocentrale SA. La aceste datorii se adaugă şi cele ale asociaţiilor de proprietari care de curând au câştigat în instanţă dreptul de a avea apă caldă, chiar dacă unii dintre membrii asociaţiilor nu au plătit. „Nu ştiu şi nu înţeleg de ce au câştigat, deşi au datorii foarte mari! Întrebaţii pe cei din justiţie de ce le-au dat dreptate!”, a explicat nervos Gligor. Oradea Press a abordat în mai multe rânduri acest subiect şi credem că reacţia directorului este mai mult decât exagerată. Municipalitatea şi instituţiile publice, s-au spălat repede pe mâini de problema furnizării apei şi căldurii, inventând asociaţiile de proprietari. Ele au obligaţia să colecteze banii de la fiecare utilizator în parte şi să îi predea instituţiei în cauză. Problema o reprezintă faptul că împotriva datornicilor, asociaţiile de proprietari nu pot face mare lucru. Dacă îi acţionează în instanţă, pe durata procesului, asociaţia, neplătind în locul datornicului, nu va primi apă sau căldură, iar cu procesele durează ani buni, iar asociaţiile au foarte mulţi membrii, situaţia nu poate fi deloc rezolvată. Mai sunt şi cazuri cum e cea a asociaţiei de proprietari din Nufărul, a cărui şef a fugit cu banii oamenilor. Până la recuperarea banilor ar putea să treacă ani buni, timp în care, oamenii, fără nicio vină se vor spăla în lighean. Întrebat la o conferinţă de presă de ce nu se pot face branşamente individuale, iar oamenii să primească acasă factură ca pentru alte utilităţi, primarul Ilie Bolojan a explicat că de vină sunt imobilele care au o construcţie ce nu permite branşarea individuală. Ca atare, a te considera nemulţumit pentru că justiţia a hotărât că nu mai suntem în comunism unde toţi plăteau pentru unul şi că fiecare orădean are dreptul să se spele ca un cetăţean civilizat, este cu siguranţă o atitudine deplasat. Dar, probabil, domnul Gligor nu este membru într-o astfel de asociaţie să înţeleagă cum este să te speli în lighean. Şi, ca o completare, dacă vă aruncaţi puţin ochii în declaraţia de avere (O puteţi accesa de AICI) o să înţelegeţi de ce domnul gligor este scârbit de justiţia, care a hotărât că toţi orădenii au dreptul să se spele şi să nu tremure de frig în propriile locuinţe. Bogatul nu plânge niciodată de mila săracilor.