La sfârşitul săptămânii trecute Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord Vest a organizat un training special pentru jurnaliştii din Ardeal. Judeţul Bihor a fost reprezentat la training de Teodora Drimbău (JDD) şi Ichim Vasilică (Oradea Press).
Trainingul s-a bucurat de o prezenţă numeroasă atât în cee ce priveşte jurnaliştii cât şi invitaţii printre aceştia din urmă numărându-se: Daniel Daianu, analist financiar, fost europarlamentar, Robert Rekkers, director general Banca TransilvaniaVasile Puşcaş, fost negociator şef al Romaniei cu UE, Andreea Paul Vass, consilier personal al primului ministru Emil Boc, Théodora Yonkova, jurnalist regiunea Allier (Franţa), Adrian M. Popa, jurnalist, preşedinte APPC, Claudiu N. Coşier, director general ADR Nord-Vest. Cei 23 de jurnalişti care au participat la training au fost selectaţi de către reprezentanţii ADR Nord Vest în funcţie de CV şi de interesul pe care l-au dovedit în articolele de presă scrise cu privire la problematicile actuale ale Europei şi ale relaţiei dintre România şi Europa. Au fost prezenţi din Maramures, Daniel Godja „Sighet Online” şi Amalia Babici „Glasul Maramureşului”, din Bihor, Vasilică Ichim „Oradea Press” şi Teodora Drimbau „JDD”, din Sălaj, Ioana Filipaş „fotografa.ro”, Ana Tudoran „Salajeanul” şi Gariela Barbur „Sălajul european”, din Satu Mare, Mihai Ghencean „Informatia Zilei” şi Cristian Lazăr, „Informatia Zilei” şi din Cluj, Arina Moga – „Money Channel”, Camelia Sissko – „NewsIn”, Mihai Prodan – „Ziua de Cluj”, Ovidiu Moldovan – „Radio Cluj”, Csomafay Ferenc – „Romaniai Magyar Szo”, Pal Gyongyver – „Közmag”, Oana Moisil – „UBB Radio Online”, Bogdan Tincu – „UBB Radio Online”, Ligia Popa – „Foaia Transilvana”, Andra Cordos – „Go Free”, Sorina Bruj – „Dank media”, Bogdan Vasilescu – „Ziua de Cluj”, Andra Szasz – freelancer şi Nicoleta Taranu – „TV Europa Nova”.
Despre criză şi măsuri cu consilierul lui Emil Boc
Dacă atât la capitolul număr de jurnalişti cât şi la capitolul număr de invitaţi se poate vorbi de o prezenţă numeroasă, şi în ceea ce priveşte subiectele abordate se poate vorbi de acelaşi lucru.
Deşi invitaţii au avut câte un subiect bine delimitat de abordat, aceştia au nu s-au mărginit doar la el, discuţiile având de cele mai multe ori aspectul unor discuţii libere în care s-au cerut şi s-au pus întrebări. Unul dintre subiectele abordate a fost cel al configuraţiei economice în care se situează atât România cât şi Europa, configuraţie care se învârte încă în jurul şocului provocat de criza economică. Primul care a vorbit despre criza economică a fost Robert Rekkers (Foto), director general al Băncii Transilvania, acesta încercând să abordeze problema din perspectiva evoluţiei şi măsurilor luate de bănci de la declanşarea crizei şi până în prezent. Următorul invitat care a vorbit, printre altele, şi de criza mondială a fost analistul financiar Daniel Daianu (Foto), fost europarlamentar.
„Ştirea bună este că noi am evitat şi în SUA şi în Europa o cădere puternică a economiei datorită crizei. Este drept că acest lucru s-a făcut prin infuzii substanţiale de fonduri în sistemul bancar, această situaţie generând o problemă etică. Asta pentru că banii pe care i-au investit statul în bănci, unele chiar particulare sunt banii cetăţenilor, adunaţi din taxe şi impozite. Cred că deceniul care va urma va fi unul al austerităţii, ceea ce va mai aduce puţin oamenii cu picioarele pe pământ. Există semne de relansare economică dar eu cred că această relansare va fi destul de firavă. În ceea ce priveşte România, eu cred că absorbţia fondurilor europene va fi factorul determinant. Dacă nu vom reuşi să absorbim fonduri substanţiale nu vom reuşi să ne dezvoltăm aproape deloc în următoarea perioadă de timp”, a explicat Daniel Dăianu. Cea mai completă analiză în ceea ce priveşte problema crizei mondiale a făcut-o consilierul primului ministru, economistul Andreea Paul Vass (Foto).
„Criza a apărut datorită ruperii legăturii dintre bani şi bunurile şi serviciile din lumea reală. Nici pentru mine şi nici pentru specialiştii din domeniul economic nu a fost o surpriză. În 2008 am scris un material în care am explicat şi am argumentat de ce şi cum urmează să apară această criză. Nu am fost luată în seamă, ba mai mult, dacă aţi citi comentariile pe care le-au făcut unii la adresa articolului meu v-aţi îngrozi. Ceea ce eu preconizam, din păcate, s-a adeverit.
România a intrat în această criză, dar în ţara noastră ea a avut anumite particularităţi astfel că şi măsurile anti-criză care au trebuit luate au fost diferite, într-o anumită măsură, faţă de cele din alte ţări europene. În anul 2009, măsurile guvernamentale au avut ca principal efect diminuarea efectelor negative ale contracţiei economice asupra populatiei şi a mediului de afaceri – atât cât a permis spaţiul fiscal redus. Spre finalul anului 2009 şi în 2010, accentul cade pe măsurile de stabilizare a economiei şi de relansare a creşterii economice prin investiţii. În acest sens s-au alocat cele mai cheltuieli publice pentru investiţii din istoria post-decembristă: 6,4% din PIB în 2010 (34,2 mld. lei – de patru ori mai mult decât în 1999), 6,3% din PIB în 2009 (31,6 mld. lei), 5,6% din PIB în 2008 (28,45 mld. lei). În afara acestor măsuri au mai fost luate şi altele cum ar fi cele de stimulare a cererii prin creşterea puterii de cumpărare a locuinţelor (Programul prima casă: I si II; reducerea TVA la 5%), a maşinilor (Programul rabla), susţinerea exporturilor (capitalizarea Eximbank), a consumului general prin eliminarea, reducerea şi comasarea a peste 100 de taxe si tarife cu caracter nefiscal (efort ce va continua in 2010), măsuri de stimulare a investiţiilor (neimpozitarea profitului reinvestit, investiţii în reabilitarea termică a locuinţelor, stimularea infiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor de către tinerii debutanţi în afaceri – firme starter, compensarea TVA şi accelerarea rambursării sale, amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agentilor economici afectati de criza economica-financiara, accelerarea absorbtiei fondurilor europene si cresterea prefinantarilor si a garantiilor, acordarea de ajutoare de stat si ajutoare de minimis pana la 200.000 euro pentru IMM-uri, iar acum s-a adoptat strategia e-Romania, este in curs de revizuire legislatia parteneriatului public-privat si se are in vedere crearea Fondului de Investitii Nationale), măsuri de stimulare a agriculturii (Programul „Primul siloz”, “Primul tractor”), măsuri de stimulare a industriei chimice şi energetice (cu efecte directe asupra aprovizionării agriculturii cu ingrăşăminte chimice la preţuri reduse, evitarea disponibilizărilor masive, furnizarea agentului termic şi a apei calde pentru populaţie la preţuri rezonabile), măsuri cu caracter social (creşterea venitului minim garantat, a pensiei sociale minime garantate şi pentru pensionarii cu venituri mici în două tranşe), precum şi măsuri de protejare pe piaţa muncii (şomajul tehnic, Programul ˝Bani pentru angajaţi mai mulţi, mai competenţi, mai sănătoşi˝, prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni, sprijin pentru formare şi reconversie profesională). Rezultatul net în anul 2009 a constat în salvarea a peste 450.000 de locuri de muncă şi a peste 12.000 de firme de la faliment. In plus, Guvernul României a încheiat un acord financiar extern multilateral cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale – în valoare de 19,95 miliarde de Euro cu o durată de 24 luni – si care a permis ajustarea ordonată a deficitului fiscal, deficitului extern, evitarea deprecierii cursului de schimb, asigurarea unei finanţări externe adecvate şi îmbunătăţirea încrederii în perspectivele economiei româneşti. Absenta sa ar fi degenerat intr-un fenomen devastator de sărăcire a populaţiei. Oricât de ambiţioase ar fi însă programele guvernamentale anti-criza în lume, studiile de profil arată că efectul lor real în economie depinde direct de eficienţa guvernamentală şi de capacitatea lor de a injecta resursele cât mai rapid în mijloace productive. De aceea, raportat la declaraţiile de intenţie, rezultatele reclamă rate ale succesului între 8-73% în ţările emergente (în favoarea economiilor asiatice, în Chile, Polonia sau Cehia, dar în defavoarea Rusiei sau Kazakhstanului unde stimulentele masive, de peste 10% din PIB nu au fost însoţite de rezultate proporţionale, conform DB Research, 2009”
a explicat Andreea Pau Vass. Pentru eficientizarea sistemelor şi subsistemelor asupra cărora a trebuit şi va trebui în continuare să intervină Guvernul pentru redresarea economiei naţionale, acestea trebuie reformate, susţine economistul. Este şi cauza recentelor disponibilizări masive din România, disponibilizări prin care se doreşte eliminarea pierderilor înregistrate în economia naţională.
Despre proiecte şi politici europene
Directorul general al ADR Nord Vest a subliniat încă de la început necesitatea de a schimba mentalitatea celor care vor să obţină bani pe proiecte europene.
„Scopul acestor proiecte nu este de a obţine bani ci de a crea beneficii şi dezvoltare în comunităţile locale. Pentru asta este nevoie de o viziune în ceea ce priveşte dezvoltarea atât la nivelul euroregiunii cât şi la nivel local. Noi dorim să trecem de la simple relatări în presă la o etapă superioră în care să avem impact şi care să ajungă mai bine la public. Dorim să trecem la un dialog civic şi acest lucru nu se poate realiza decât prin intermediul presei”
a precizat Claudiu N. Coşier. Unul dintre cele mai importante subiecte abordate la training a fost cel al expertului în comunicare Andreea Atanasiu. Intitulat „Regio – Ghid practic de „scos” subiecte de presă” proiectul cursul a explicat care este rolul ADR Nord Vest în dezvoltarea regională şi ce ar trebui să facă jurnalistul pentru a da o mână de ajutor în domeniul informării comunităţilor locale.
Mai mult, în cadrul cursului au fost prezentate şi câteva exemple de succes în ceea ce priveşte implementarea unor proiecte capabile să aducă dezvoltare în zonele în care vor fi puse în aplicare. Printre ele şi proiectul firmei SC Marco Control SRL, o firmă de pantofi din Oradea, care împreună cu Universitatea din Oradea au reuşit să dezvolte un proiect foarte util întregului lanţ de fabrici de încălţăminte din regiune. În ceea ce priveşte politicile europene şi cele regionale, se pare că suntem încă foarte mult în spatele ţărilor dezvoltate.
„Să nu uităm că am intrat în UE cu o mare îngăduinţă din partea ţărilor cu o economie matură. Este şi motivul pentru care încă suntem monitorizaţi. România, din punctul de vedere al dezvoltării economice este foarte departe de UE, la fel ca Bulgaria şi alte ţări baltice. Intrarea în UE nu a rezolvat nici pe departe problemele economice ale ţării noastre, rezolvarea lor depinde tot de noi. Problema este cu atât mai complicată, cu cât înţelegem că România nu este o ţară de buzunar şi că dezvoltarea ei presupune un efort colectiv însemnat”
a explicat Daniel Dăianu, completat ulterior de Vasile Puşcaş (Foto), fostul negociator şef al Romaniei cu UE.
„Nu am o viziune idealistă asupra UE. România are o oportunitate în ceea ce priveşte propria dezvoltare, dar nu agăţată ca mărţişorul de ţările dezvoltate. România are o oportunitate dacă va învăţa cum să aplice politicile Uniunii şi dacă le va aplica aşa cum trebuie. La noi din păcate observ că în loc să se facă politici locale care să se integreze ulterior în politicile Europene se fac politici întâmplătoare. Nu există o viziune pe lungă durată a dezvoltării acestei regiuni. Pe Autostrada Transilvania se va plimba doar Dracula, pentru că el este nemuritor, deşi construirea lor este o parte dintr-o vastă infrastructură Europeană ce se vrea a fi funcţională. Acestea sunt priorităţile Europei care ar trebui să fie şi ale României, pentru că de asta am fost primiţi în UE. Vă dau şi un exemplu particular. S-a făcut cu ajutor extern la Apahida un centru de colectare a laptelui, pentru că s-a constatat că este nevoie de unul în acea regiune. În acest fel locuitorii din jur puteau să îşi valorifice acest produs şi să nu îl mai vândă la colţul străzii, cum o făcuse înainte. Acum, oamenilor li se strică laptele în faţa porţii pentru că nu îl cumpără nimeni iar la centru se vând „ştrimfli” din India şi maieuri din China. Degeaba primi bani de la UE pentru a dezvolta anumite zone dacă proiectele pe care le implementăm funcţionează doar cât suntem obligaţi prin lege să le păstrăm funcţionale. Ele trebuie să deschidă căi pe care să mergem şi să ne dezvoltăm”.
Un alt subiect abordat a fost cel legat de presa europeană şi de cum reuşeşte ea să aplice la nivel local şi naţional subiecte care privesc Parlamentul European sau legile şi directivele care iau naştere acolo.
Despre acest lucru a vorbit Théodora Yonkova (Foto), jurnalistă de origine bulgară stabilită în regiunea Allier (Franţa).
„În presa locală, unde lucrez eu subiectele legate de Europa au prins destul de repede. Asta pentru că am reuşit să le explicăm locuitorilor din Allier ce a făcut Uniunea Europeană pentru ei. Ca peste tot, importantă nu este nu doar informaţia ci şi modul în care o prezinţi cititorilor. Dacă te apuci şi dai „copy-paste” de pe directivele şi legile UE nu ai cum să câştigi cititorii de partea ta. Dacă însă le explici pe înţelesul lor ce presupune acea directivă şi ce va aduce ea nou în viaţa de zi cu zi a omului, ea devine imediat interesantă. Cred că de asta este nevoie şi în presa românească, o mai mare atenţie acordată acestor subiecte, adaptarea lor la viaţa cotidiană a românilor şi explicare efectelor pe care aceste legi le au asupra vieţii lor”
a susţinut Théodora Yonkova, care a oferit jurnaliştilor prezenţi la training şi informaţii cu privire la sursele pe care le pot folosi dacă vor să afle şi să dezvolte subiecte europene în presa românească.
Una peste alta, întâlnirea a fost mai mult decât benefică pentru toată lumea. Organizatorii au reuşit să îşi împărtăşească ideea cu privire la modelul comunicativ pe care vor să îl dezvolte şi să îl promoveze împreună cu jurnaliştii pentru regiunea de dezvoltare Nord Vest, jurnaliştii au putut afla mai multe despre Europa, despre politici şi programe Europene iar invitaţii au găsit o atmosferă propice pentru schimburi de idei. Puteţi viziona imagini de la Training în Galeria Foto.
