Deşi susţin că sunt de acord şi cu măsurile de austeritate propuse de colegii de guvernare, udemerişti sunt convinşi că fără măsuri de relansare economică luate în paralel, România nu va ieşi din criză. Una dintre aceste măsuri propuse de reprezentanţii comunităţii maghiare poartă numele de „Cartea de Credit Kogălniceanu” şi reprezintă o soluţie de creditare destinată IMM-urilor şi persoanelor fizice autorizate.
Supăraţi că aliaţii de Guvernare nu prea îi bagă în seamă reprezentanţii UDMR sunt hotărâţi să repună în discuţie ruperea alianţei cu PDL. Asta, dacă nu le vor fi puse în aplicare anumite măsuri care, susţin ei, ar putea contribui la relansarea economiei Româneşti, lucru fără de care sacrificiile impuse de Băsescu nu prea îşi au rostul. Cartea de credit Kogălniceanu, propusă ca soluţie de relansare economică are ca scop sprijinirea IMM-urilor şi a persoanelor fizice autorizate, care funcţionează de cel puţin un an, să obţină credite în lei, cu utilizare neîngrădită, printr-un procedeu simplificat, de la oricare din băncile comerciale din România care vor dori să participe la program. Obţinerea liniei de credite ar putea fi facilitată de garantarea sumei creditului şi a dobânzilor într-un procent de 80% de către Fondul de Garantare sau Fondul de Contragarantare.
„La deschiderea liniei de credit IMM-urile sau persoane fizice autorizate primesc un card bancar tip Master Card, cu care oriunde pe teritoriul ţării, oricând, pot efectua plăţi, pot ridica numerar nefiind necesară deplasarea la banca în care au deschisă linia de credit. Noi ne dorim ca mărimea liniei de credit să fie de maxim 140.000 de lei pe o perioadă de un an cu posibilitatea prelungirii ei pe încă un an. Subvenţia va fi 4-5 puncte procentuale din dobânda preferenţială în aşa fel încât dobânda în lei să fie aceeaşi cu dobânda în euro şi să reprezinte aproximativ 50% din taxa de garantare. Sursa de finanţare ar putea fi impozitul pe supraprofitul băncilor comerciale, fondul de garantare percepând o taxă egală cu 1,5% aplicată la valoarea ce reprezintă 80% din mărimea liniei de credit”
a explicat Lakatos Peter care a mai adăugat că reprezentanţii UDMR au decis să numească această măsură drept „Cartea de credit Kogălniceanu” pentru că perioada guvernării primului ministru Mihai Kogălniceanu (1863-1865) a fost cea mai însemnată din punctul de vedere al reformelor adoptate în România.
