Zilele trecute, am făcut o plimbare în fostul Cimitir Seleuş, devenit parc. Deşi muncitorii de aici lucrează încă la amenajarea parcului, acesta continuă să arate destul de prost. Chiar dacă s-a montat „un fel de” gazon, noroiul în care se aflau cândva oseminte, continuă să fie împrăştiat pe aleile cimentate, sub ochii muncitorilor care sprijină, cu hărnicie, cozile de la lopeţi.
Departe de noi gândul de a critica iniţiativa bună pe care a avut-o municipalitatea prin transformarea celor trei cimitire în parcuri. Am fost însă la începutul săptămânii în parcul Seleuş pentru a vedea cum mai arată investiţia de 1.185.300 de lei.
Prima senzaţie a fost că amenajarea parcului este mai mult decât bine-venită pentru locuitorii din zonă. Femei cu copii în cărucioare, tineri pe patine cu rotile, bătrâni stând pe bănci la poveşti, toate acestea compuneau un decor liniştit, caracteristic unui astfel de parc.
Am zărit şi câţiva muncitori care au devenit extraordinar de energici atunci când au observat că facem fotografii, impulsionaţi de un şef mai în vârstă. Nu este frumos să ne pronunţăm, dar este clar că oamenii aceia mai mult trăgeau mâţa de coadă decât lucrau. Sau… să fi nimerit noi în pauza de masă?
Cert este că deşi a cam trecut primăvara (dată la care reprezentanţii primăriei susţineau că se va pune gazon şi se vor planta copaci), parcul arată încă destul de neîngrijit, iarba prinzându-se doar în puţine locuri. Mai mult, nu ştim din ce cauză, dar promisul gazon este străbătut în multe locuri de adevărate şanţuri care dau parcului un aspect de teren accidentat.
Dacă tot au investit mai mult de un milion de lei în acest parc, le recomandăm reprezentanţilor municipalităţii să îl viziteze mai des. Nu de alta, dar poate în acest fel se vor simţi şi sprijinătorii de lopată care se fac că muncesc pe banii noştrii.