Astăzi, 18.10.2010, Mediafax şi Impact News au făcut publice stenogramele mai multor discuţii care s-au purtat în ultima perioadă între Sorin Ovidiu Vântu şi jurnaliştii trustului pe care îl conduce (înţelegând că nu se mai poate face nimic, la aproximativ o oră de la apariţia stenogramelor pe Mediafax, acestea au apărut şi pe Realitatea). Aşa cum se putea observa şi cu ochiul liber, la Realitatea politica editorială nu o făceau managerii trustului sau jurnaliştii de acolo ci Sorin Ovidiu Vântu însuşi, prin telefon.
În general, în România, ca să rezişti ca publicaţie media ai nevoie de bani. Banii se obţin prin publicitate sau prin finanţări directe. Cei care plătesc publicitate, firme mari în general, au în spate fie oameni politici influenţi, fie moguli care au ridicat imperii profitând de relaţiile făcute cu anumite persoane sau speculând anumite lacune legislative. Evident, cei care finanţează publicaţiile au şi pretenţii de la ele, iar când pretenţiile lor se suprapun peste ceea ce ar trebui să fie etică jurnalistică, apar probleme.
Într-o ţară cu un capitalism sălbatic, cum este România, problemele de etică jurnalistică sunt rezolvate de aceşti oameni într-un mod foarte simplu: „accepţi să faci compromisuri sau îţi cauţi altceva de lucru!”. Asta este şi una dintre concluziile pe care un om normal ar putea să le tragă din stenogramele discuţiilor pe care le-a avut Sorin Ovidiu Vântu cu angajaţii lui de la Realitatea şi Academia Caţavencu.
Stenogramele le puteţi citi integral AICI sau AICI.
Evident, pe Realitatea au şi apărut „specialiştii de buzunar” (apelabili probabil la un număr cunoscut exclusiv de Vântu) ca să ne explice că problema este aici faptul că jurnaliştilor li se ascultă telefoanele şi nu că astfel de oameni, care fac ce fac cei de la Realitatea, nu merită să fie numiţi jurnalişti.
