Prim-vicepreşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), bihoreanul Ioan Mintaş a participat, în cursul saptamanii trecute, la Bucuresti, la o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţii confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional în vederea discutării situaţiei economice actuale a României şi identificării de măsuri structurale necesare.
La întâlnire au participat Tonny Lybek, reprezentant regional al FMI pentru România şi Bulgaria, Joost Kuhlmann din partea Comisiei Europene, Sudharsan Canagarajah din partea Băncii Mondiale, plus reprezentanţi ai confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional. Principalele aspecte susţinute de CNIPMMR în cadrul întâlnirii au vizat propunerile de acţiuni prioritare pentru IMM-uri pentru semestrul II 2010 şi propuneri de îmbunătăţire a cadrului legal pentru piaţa muncii în ansamblu. Printre cele mai importante acţiuni prioritare pentru IMM-uri pentru semestrul II 2010 se vor număra:
1. Accelerarea şi creşterea absorbţiei fondurilor structurale, prin introducerea unui nou sistem de evaluare şi motivare a personalului autorităţilor de implementare, constând în acordarea de stimulente pe baza următoarelor trei criterii valorice, raportat la rezultatele efective înregistrate de aceştia, în activităţile de evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%); contractare (cu acordarea de stimulente de 15%); alocare efectivă de sume (cu acordarea de stimulente de 75%) şi prin acordarea de garanţii guvernamentale pentru obţinerea de credite bancare pentru toţi beneficiarii proiectelor aprobate (din fonduri structurale sau de la bugetul de stat), necesare co-finanţării, susţinerii investiţiilor şi asigurării lichidităţilor necesare derulării lor;
2. Concesionarea prin licitaţie publică a tuturor lucrărilor privind infrastructura pentru care există documentaţie tehnică şi economică redactată (lucrări de realizare tronsoane de autostradă, centuri pentru oraşe, precum şi de reabilitare, operare şi întreţinere pentru infrastructura rutieră, căi ferate, transporturi aeriene, etc);
3. Extinderea măsurilor privind protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor, adoptate prin legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, la toate IMM-urile furnizoare (din industria uşoară, mobilă, produse chimice, etc.), pentru stimularea industriei autohtone şi reducerea importurilor.
4. Reducerea termenelor de plată şi combaterea plăţilor întârziate, în domeniul achiziţiilor publice şi în relaţiile de drept fiscal, prin reglementarea obligaţiei de plată a valorii contractelor de achiziţie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie, cu sancţiuni ferme (dobânzi şi penalităţi la nivelul celor pentru datoriile bugetare); stabilirea unui termen de maxim 30 de zile calendaristice pentru rambursarea TVA sau alte restituiri, cu sancţiuni ferme; suspendarea executărilor, blocării conturilor şi a aplicării dobânzilor şi penalităţilor în cazul în care contribuabilul este afectat de plăţile întârziate ale statului (facturi neachitate din contracte de achiziţie publică sau TVA nerambursat); plata TVA la data încasării c/v facturii în cazul contractelor de achiziţie publică.
În ceea ce priveşte propunerile de îmbunătăţire a cadrului legal pentru piaţa muncii, se va pune accent asupra:
1. Simplificării obligaţiilor declarative ale angajatorilor: de la 9 obligaţii declarative pentru un salariat şi 2 ordine de plată/lună, la o declaraţie/un ghişeu/un ordin de plată;
2. Reformării sistemului de asigurări sociale şi plata de contribuţii, astfel încât să asigure competitivitatea angajatorilor (plafonarea la un nivel rezonabil şi suportabil a contribuţiilor sociale datorate de angajator şi salariat) şi securitatea reală a salariaţilor (creşterea calităţii serviciilor sociale);
3. Reglementării încheierii de convenţii civile cu persoanele fizice pentru activităţile a căror durată este sub 2 ore/zi, ocazionale sau cu durată redusă (1 zi/saptamănă/lună etc.), cu plata doar a impozitului pe venit şi a asigurărilor individuale de sănătate, pentru asigurarea unei importante flexibilizări şi debirocratizări pentru aceste activităţi şi cu eliminarea muncii la negru/gri;
4. Necesităţii reglementării unor contracte atipice, care să permită programe de lucru flexibile şi adaptate cerinţelor angajatorilor şi salariaţilor deopotrivă.
