Ce au în comun ministrul Sănătății, Cseke Attila și comunismul

Recunosc. Aparțin unei generații care înțelege altceva prin patriotism. O generație care își iubește țara și locul, fără a-l detesta pe vecin pentru țara și locul lui, și fără a suferi de puseuri deplasate de mândrie pentru apartenența la acel loc. Iubesc așadar locurile în care m-am născut și trăiesc, dar asta nu mă face orb la universalitatea lumii din care fac parte, la România sau la Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, înțeleg foarte bine că locului în care trăiesc eu, nu are cum să-i fie bine dacă țara în care trăim cu toții o duce prost și că există o relație de interdependență, oarecum nedreaptă, aici. Dacă României îi merge bine și județului în care trăiesc eu îi merge la fel de bine dar dacă țării îi merge rău atunci viața bună pe care eu o duc aici va fi doar un foc de paie și, mai devreme sau mai târziu, răul va ajunge și aici.

Tocmai de aceea, deși sunt printre cei avantajați astăzi de soartă, nu voi fi niciodată de acord cu favoritismele care îi sunt făcute județului Bihor de către Cseke Attila sau care au fost făcute în trecut, pe vremea Guvernului Tăriceanu, de Cornel Popa și alții asemenea lui.

Oamenii aceștia, și nu mă refer doar la cei din Bihor, nu sunt în stare să înțeleagă că suntem o țară a Uniunii Europene, o țară democrată și nu o țară în care încă mai funcționeaza PCR-ul. Nu, nu Partidul Comunist Român ci, nimerit spusele, Pile, Cunoștințe, Relații.

Nu este doar vina oamenilor politici ci și a comunismului care s-a cuibărit în sângele nostru la nivel de mentalitate națională. În Bihor, ca și în alte județe, un ministru (cum a fost cazul lui Vasile Blaga sau este cazul lui Cseke Attila) este judecat mai întâi în funcție de ce a făcut el pentru locul din care a plecat, pentru satul, localitatea sau județul din care provine și abia apoi pentru ce a făcut el pentru România.

Nu cred că mai este nevoie să amintesc nimănui că un ministru este pus acolo să facă politici pentru România și nu pentru „gubernia” din care provine. Mentalitatea asta comunistă este extrem de păguboasă, mai cu seamă pentru cei care sunt avantajați astăzi. Lor, în primul rând, li se vor arunca în obraz toate aceste avantaje atunci când următorul ministru (dintr-un alt județ) va veni la guvernare.

Din cauza favoritismelor fostului ministru, pe de o parte, și a sistemului „putred” din care facem cu toții parte, pe de altă parte, noul om de stat nu va ajuta județul Bihor nici dacă vor fi reale probleme.

Un exemplu edificator în acest sens îl reprezintă situația drumurilor din Bihor. Prea bune pe timpul guvernării Tăriceanu, jalnice astăzi.

Penibil, cel puțin din punctul meu de vedere, a fost discursul ținut la câteva conferințe de presă de președintele liberalilor bihoreni, Cornel Popa, care se plângea de faptul că Emil Boc distribuie mai multe fonduri în localitate din care provine, că mută lucrările la autostradă pe tronsonul Cluj sau că mută sediul unor instituții regionale în același municipiu. Toate acestea, în paralel cu „realizările” pe care le avusese el și echipa sa pe vremea lui Tăriceanu.

Păi datorită lui și a celor ca el, care au sprijinit, împământenit și perpetuat acest sistem se întâmplă aceste lucruri. Schimbarea trebuie să plece nu doar de la ei, cei care ajung în funcții importante în România, ci, în primul rând, de la noi, cei care îi judecăm în funcție de aceste criterii.

Deci, domnule Cseke, aștept de la dumneavoastră să rezolvați problema sistemului sanitar din România, să continuați (bine, așa cum cred eu) descentralizarea începută, să vă faceți o strategie la nivel național și să împărțiți fondurile în funcție de priorități, nu de apartenență geografică sau etnică. Județul Bihor să primească fonduri pe anumite proiecte dacă stă mai prost la acest capitol decât celelalte județe din România și nu pentru că are acolo, la Guvern, o pilă.

Ichim Vasilică