Nu de multe ori în viaţă apuci să fii martorul unei finale de Liga Campionilor în care plăcerea de a juca şi fotbalul total, triumfă din nou. Este foarte adevărat că la acest moment catalanii nu pot fi opriţi în drumul lor spre victorie indiferent de numele adversarului. O echipă perfectă, o strategie care nu poate fi concurată şi un adevărat spectacol cu actori giganţi. Numai aşa se poate caracteriza, la această oră, o formaţia invincibilă care pur şi simplu încântă prin exprimarea din teren.
Pentru a patra oară în istorie, echipa spaniolă FC Barcelona a câştigat cel mai important trofeu din fotbalul european şi anume Champions League. Formaţia pregătită de Josep Guardiola s-a impus, sâmbătă seara, în fața englezilor de la Manchester United, cu scoul de 3-1 (1-1), într-o finală disputată pe noul stadion Wembley din Londra.
Partida a început într-un echilibru menţinut la mijlocul terenului, miza jocului punându-şi amprenta asupra partidei. Încet, încet ibericii prind curaj şi pun stăpânire pe balon, urmarea vine după mai puţin de jumătate de oră. Pedro a deschis scorul în minutul 28, finalizând perfect o pasă ideală de las Xavi.
Avantajul s-a menţinut doar şapte minute pentru ca Rooney să restabilească egalitatea după o recuperare în jumătatea adversă şi un mic ofsaid nesemnalizat. Până la pauză, ambele echipe nu au mai punctat pe tabelă. Partea secundă a fost începută mult mai bine de către Barcelona care a făcut diferenţa prin două execuţii personale de toată frumuseţea.
Lionel Messi, la acestă oră de departe cel mai bun jucător al planetei, a marcat pentru 2-1 în minutul 54 cu un şut superb din afara careului, care l-a păcălit pe Van der Sar iar în minutul 69, David Villa a majorat avantajul Barcelonei cu o bijuterie de gol, execuţie perfectă în vinclul din stânga, de la marginea careului.
Au urmat minute bune cu posesia prelungită din partea roş-albaştrilor care au continuat într-un mod singular tiki-taka aşa cum i-au obişnuit pe toţi. Cel care a mutat primul a fost Alex Ferguson, dar Nani sau Scholes nu pot să aducă nimic pozitiv în jocul celor de la United. Minutele trec cu repeziciune iar spaniolii rămân concentraţi, terminând partida în teren, cu eternul căpitan Puyol şi mult mai tânărul Affelay.
Punct final al unei ediţii de competiţie dominată de la un capăt la celălalt de catalani care demonstrează încă o dată că rămân o putere inimaginabilă, indiferent de numele adversarului. Nu trebuie să omitem faptul că singura echipă care le-a pus probleme în prima parte, chiar pe terenul acesteia, au fost minerii din Doneţ, antrenaţi de Mircea Lucescu.
Barcelona a mai câştigat trofeul Ligii Campionilor in sezoanele 1991-92, 2005-06 si 2008-09. Este pentru a doua oara în istorie când echipa spaniola triumfă pe Wembley, după ce in 1992 învingea pe Sampdoria Genova la ultima fază a partidei.
În fața a 87.695 de spectatori, Barcelona a ieşit din nou învingătoare convingând pe toată lumea că rămâne singura putere de pe întreg mapamondul care oferă şi fotbal şi spectacol în acelaşi timp.
FC Barcelona: Victor Valdes – Daniel Alves (88 Carles Puyol), Gerard Pique, Javier Mascherano, Eric Abidal – Sergio Busquets, Xavi, Andres Iniesta; Pedro (90+2 Ibrahim Afellay) – Lionel Messi, David Villa (86 Seydou Keita). Antrenor: Josep Guardiola.
Manchester United: Edwin van der Sar – Fabio (69 Nani), Rio Ferdinand, Nemanja Vidic, Patrice Evra – Antonio Valencia, Michael Carrick (77 Paul Scholes ), Ryan Giggs, 13-Park Ji-Sung – Wayne Rooney, Javier Hernandez. Antrenor: Alex Ferguson.
Gesturi care nu se uită
Imediat după terminarea finalei cele două formaţii au fost invitate să primească medaliile cuvenite de la Michael Platini, preşedintele UEFA. Într-un gest de o mare încărcătură emoţională, Eric Abidal a fost jucătorul însărcinat cu ridicarea trofeului UEFA Champions League, după ce, în urmă cu doar câteva luni, jucătorul francez a învins o cumplită afecţiune la ficat.
De altfel, acesta a fost operat şi, după doar două luni jumătate, a jucat tot meciul din finala Champions League. Cum era de aşteptat, Lionel Messi a fost desemnat cel mai bun jucător al finalei, un adevărat gigant în fotbalul din ziua de azi.
