Nu sunt un fan al actualei guvernări dar nici un jurnalist care să critice doar de dragul de a critica. Am amendat ori de câte ori am avut ocaza derapajele actualului Guvern (uitaţi-vă peste celelalte editoriale dacă vreţi să vă convingeţi) dar am şi scris lucruri bune atunci când am considerat că merită. Nu împărtăşesc şi nu am împărtăşit nicioadată acest „talibanism” ideologic care se rezumă la a spune că actualul guvern este întru totul incompetent sau că fostele guverne fie ele PSD, PNL sau CDR au făcut doar bine României.
Fiecare partid care a trecut pe la guvernare a făcut şi lucruri bune a lăsat şi „prăpăd” în urma lui şi dacă vrem să fim sinceri cu noi înşine trebuie să recunoaştem acest lucru.
Evident, în ciuda etichetelor de „vierme băsist” sau „lingău USL-ist”, etichete de care, ca jurnalist nu ai cum să scapi, mi-am permis „nesimţirea” de a spune ce cred.
Nici în ceea ce priveşte abordările celor două mari televiziuni de ştiri, Antena 3 şi Realitatea TV, nu am fost „fixist”. Sunt deja agasat, probabil la fel ca mulţi alţi români, de modul în care este pusă mereu problema, de modul în care sunt „demonizate” anumite personaje politice, uneori pe merit, alteori total gratuit.
Prefer să ascult discursurile oficiale şi apoi să trag singur concluziile fără să mă intereseze ce comentarii fac politrucii din platou sau „invitaţii de carton” pe care îi aduc moderatorii (mult prea „independenţi” pentru această ţară) în studiouri.
Ca jurnalist am înţeles perfect că nu poţi să fii de acord în permanenţă cu oficialităţile, că trebuie să fii de partea oamenilor (care te citesc şi care sunt mai deschişi criticii decât laudelor), că trebuie să cauţi, să înţelegi şi să explici dedesubturile lucrurilor, pentru că uneori, ele sunt cele care contează.
Dar între a găsi aceste dedesubturi şi a le inventa este o mare diferenţă.
Şi la CEDO s-au câştigat procese ajungându-se la concluzia că un jurnalist are dreptul să recurgă la o anumită doză de exagerare într-un material de presă dar de la asta şi până la a regiza leşinuri în direct (cum au făcut cei de la Realitatea TV) sau a falsifica acte oficiale (cum au făcut în cazul lui Funeriu cei de la Antena 3) cred că este cale lungă.
În cel de-al doilea caz, „scandalul Funeriu” replica dată de „antenele” lui Felix mi s-a părut că justifică decizia PDL-ului de a nu mai participa la emisiunile lor. Exact cum gestul Realităţii TV de a şterge de pe You Tube toate înregistrările cu regizarea acelui leşin au dovedit contrariul, şi explicaţia penibilă a Antenei 3 (care spunea că, de fapt, a fost vorba despre nişte date furnizate de un telespectator), o incriminează şi mai mult.
Pun şi eu o întrebare la care vă las pe dumneavoastră să răspundenţi:
Ce este mai nedemocratic, să minţi cu neruşinare atâtea mii de oameni sau să refuzi dialogul social? (Presupunând că „interogatoriile de factură securistă” pe care le făceau moderatorii în platouri cu invitaţii partidului aflat la guvernare se puteau numi dialog social)
Foarte bine pusa problema! Ma bucur ca ai scris chestia asta!