Considerate mană cerească în 2008, proiectele verzi ale judeţului Bihor au rămas de izbelişte. O singură primărie se poate lăuda că a câştigat dar nici acolo nu se poate vorbi de o investiţie întreagă. Și mai rău este că primarii din judeţ care au depus proiecte pentru energii alternative se consideră păcăliţi. Au plătit sume mari pe ele dar s-au ales cu praful de pe tobă
Anul trecut 26 de primării din Bihor au depus la Ministerul Economiei proiecte pentru energii alternative. Dintre acestea, nouă proiecte au fost depuse pentru microhidrocentrale, opt pentru centrale fotovoltaice, şapte pentru centrale ce utilizează biomasă şi două pentru utilizarea apei geotermale. Deşi primăriile au cheltuit sume importante pentru proiecte, doar una a primit finanţarea mult dorită.
Asta, cu toate că Ministerul Economiei promisese că toate proiectele care vor obţine peste 60 de puncte vor primi automat şi bani.
Alternative păguboase
Ministerul Economiei a lansat în 2008 un proiect care promitea să rezolve problemele energetice ale localităţilor care aveau potenţial pentru producerea energiilor verzi. Intitulat „Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice”, proiectul făcea parte din Programul Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii economice”, şi promitea finanţare pentru construirea de centrale pe energii alternative.
În funcţie de posibilităţile pe care localităţile lor le aveau, mai multe primării din Bihor au decis să se înscrie în program în dorinţa de a dobândi independenţă energetică.
Cele mai multe proiecte au fost depuse pentru construirea de microhidrocentrale, adică hidrocentrale de dimensiuni mici pe cursurile râurilor, centrale fotofoltaice, vizau amplasarea unor panouri speciale care să convertească energia solară în energie electrică şi centralele pe biomasă care produceau energie electrică, termică şi gaz prin arderea cocenilor de porumb, a plantelor uscate sau a gunoiului de grajdi.
La pomul lăudat
Independenţa energetică nu era singurul mare avantaj pe care îl obţineau comunităţile locale dacă primăriile ar fi reuşit să câştige proiectele.
„Energia produsă de centrală ar fi intrat în sistemul naţional şi în schimbul ei localitatea noastră ar fi fost absolvită de plata energiei electrice în toate instituţiile publice pentru următorii cinci ani. După aceşti cinci ani am fi primit patru certificate verzi în valoare de 200.000 de euro fiecare”
spune Teodor Matica, primarul din comuna Avram Iancu, una dintre primăriile care au depus proiect în 2010.
Singura problemă a constituit-o faptul că de aceste avantaje ştiau şi primarii din alte judeţe. Aşa se face că în 2010 la Ministerul Economiei au fost depuse nu mai puţin de 420 de proiecte din toată ţara, şi chiar dacă ministrul Economiei şi Finanţelor, prin intermediul unui Ordin special, a suplimentat în două rânduri bugetul proiectului, banii tot nu au fost suficienţi decât pentru finanţarea a 14 proiecte.
Ne-au prostit pe toţi
Cu toate că atunci când au fost scrise proiectele Ministerul Economiei a dat asigurări că sunt bani suficienţi, ulterior când s-au trezit cu sute de proiecte pe cap, reprezentanţii ministerului nu au mai putut să se ţină de promisiune astfel că, deşi multe proiecte au primit peste 60 de puncte, tot nu au primit finanţare. Asta, spre nemulţumirea primăriilor care au cheltuit bani pentru a le face.
„Este bătaie de joc. Noi am cheltuit 800 de milioane de lei vechi pe acest proiect, am obţinut 73 de puncte şi ne-am trezit că suntem pe locul 82 pe listă. Ne-au prostit pe toţi. Trebuia să ne spună la început că nu sunt fonduri şi nu mai cheltuiam atâţia bani pe proiecte”
se plânge primarul comunei Borş, Geza Batory. În aceeaşi situaţie sunt şi primăriile din Lunca cu 89 de puncte şi Spinuş cu 63 de puncte, care au îngroşat lista de rezerve.
„Noi am obţinut un punctaj foarte bun dar pentru că nu sunt bani am fost trecuţi pe lista de rezerve. Trebuia să obţinem minim 60 de puncte şi proiectul nostru a obţinut 89”
spune supărat primarul Ioan Popa din Lunca.
Singurul proiect din Bihor care a obţinut bani este cel de la Beiuş, intitulat „Beiuş – oraş geotermal”, dar care vizează eficientizarea folosirii resursei de apă geotermală şi nu construirea unei centrale care să producă energie. Pentru acest proiect, Primăria din Beiuş va primi totuşi 13,7 milioane lei.
Cei mai mulţi bani pentru proiect au fost cheltuiţi de Primăria din Borş, 80.000 de lei urmată de cea din Sârbi 70.000 de lei şi cea din Crişciorul de Jos 35.000 de lei, asta ca să le amintim doar pe câteva.
Depunctaţi
O mare parte din nemulţumirile primăriilor s-au datorat modului în care s-au făcut evaluările.
„Spre deosebire de alte proiecte de la alte ministere, primăriile au fost puse în aceeaşi oală cu agenţii economici, ceea ce a reprezentat un mare dezavantaj. Asta pentru că unul dintre criteriile care se punctau era analiza cost-beneficiu. Ori, una este pentru agenţii economici care îşi permit să vândă cât produc şi alta pentru o primărie care vrea să producă pentru nevoi locale”
spune primarul din Crişciorul de Jos, Nicolae Onica. Un alt criteriu care a dezavantajat primăriile a fost cota de cofinanţare.
„Noi nu ne-am permis decât o cotă minimă de cofinanţare, în funcţie de bugetul comunei, în timp ce alte Primării sau agenţii economici şi-au permis să contribuie cu mult mai mulţi bani. Tocmai de aceea, datorită cotei mici de cofinanţare nu am putut obţine un punctaj bun”
spune primarul din Măgeşti, Gavril Costa.
Rezultatul? La nivel naţional 153 de primării au depus contestaţii pentru punctajul prea mic obţinut. În Bihor au contestat modul în care au fost evaluate proiectele primăriile din Oradea, Oşorhei, Borod, Bulz, Avram Iancu şi Borş. În mod sigur însă nu se va mai schimba mare lucru.
Asta pentru că anul acesta bugetul proiectului a fost suplimentat cu doar o sută de milioane de euro. O sumă mult prea mică dacă ne uităm la numărul de 420 câte proiecte au fost depuse doar în 2010.
Cine împarte parte își face
În ciuda faptului că Ministerul Economiei se laudă că evaluarea a fost nepărtinitoare fiind făcută de evaluatori externi, lista beneficiarilor are câteva aspecte care sar repede în ochi.
Din cele 14 proiecte care au câştigat finanţare în 2009 şi 2010, de pe o listă de peste 600 de proiecte trimise, cele mai multe, patru, sunt din Bucureşti.
Urmează Timişoara, Constanţa şi Vaslui cu câte două proiecte, Chiajna (judeţul Ilfov), Titu (judeţul Dâmboviţa), Beiuş (judeţul Bihor) şi Alba Iulia cu câte un proiect.
