Orădeanul Octavian Blaga este finalist în concursul „Rolex Awards for enterprise 2012”, o competiţie dotată cu un premiu de 100.000 de euro, plus un ceas Rolex. Nu visează însă la bani pentr a-i cheltui pe case maşini sau alte lucruri materiale, cum ar face mulţi dintre noi, ci vrea să facă „nişte visuri să umble”. Cu banii pe care i-ar putea câştiga Tavi are de gând să revoluţioneze medicina tradiţională din ţară şi să salveze ce a mai rămas din tradiţiile românilor.
Trăim într-o lume ca într-un ocean. Ne scufundăm în fiecare zi într-o mare de oameni pe care apucăm să îi cunoaştem cât vrem noi şi cât ne lasă ei. Uneori avem ocazia să descoperim oameni deosebiţi, oameni pe care putem să-i apreciem chiar dacă sunt diferiţi de noi, devreme ce intenţiile lor sunt bune.
Una dintre aceste persoane este Octavian Blaga, pentru prieteni, Tavi. La doar 38 de ani, orădeanul a avut o viaţă desprinsă parcă dintr-un film.
A fost pe rând tehnoredactor, fotograf, zugrav, faianţor, îngrijitor de bătrâni sau grădinar, a editat peste 100 de cărţi, a scris scenarii de film, lucrări de etnografie, a publicat cinci plachete de versuri (una dintre ele, câştigătoare a unui premiu la un festival internaţional de poezie în 2001), cărţi de călătorie şi eseuri, dar şi câteva studii etnografice vizând în special zona Crişului Repede.
Ultima ispravă a lui Blaga este accederea în finala unui concurs mondial, cu un proiect care ar putea să revoluţioneze medicina tradiţională românească. Deşi în concurs au intrat 3.500 de proiecte, la competiţie participând numeroşi cercetători, somităţi de la universităţi de renume din toată lumea, Octavian Blaga le-a luat faţa cu un proiect făcut într-una din cele mai negre perioade ale vieţii lui.
Imobilizat la pat datorită unei hernii de disc, orădeanul a căutat pe internet mai multe concursuri în care s-ar fi putut implica. A găsit „Rolex Awards for enterprise 2012”, un concurs care premiază cele mai inovatoare proiecte din lume cu câte 100.000 de dolari plus un ceas Rolex.
A trimis mai întâi un rezumat al cercetării în speranţa că somităţile din juriu îl vor găsi interesant. Nu s-a înşelat. I s-a cerut apoi proiectul integral aşa că Tavi a avut la dispoziţie doar două săptămâni să scrie o lucrare de 100 de pagini care să rivalizeze cu cele făcute de cercetători de la universităţi de renume din toată lumea.
„A fost o adevărată nebunie! Am expediat aplicaţia prin internet cu câteva minute înainte de ora limită.
Apoi a mai trecut o veşnicie şi am primit iarăşi un e-mail prin care am fost înştiinţat că proiectul meu a ajuns în finală”
povesteşte Blaga.
Ce face ca acest proiect să fie deosebit este încercarea de a pune la punct un sistem asemănător cu ayurveda vechilor indieni, un sistem prin care plantele medicinale să fie cultivate sistematic şi folosite conform tradiţiilor localnicilor.
Dincolo de acest lucru, Tavi vrea să realizeze în localitatea bihoreană Valea Iadului unui complex de medicină tradiţională, cu muzeu, parc, centru educaţional şi de cercetare, care pe de o parte să atragă turişti interesaţi de latura culturală a tradiţiilor, iar pe de altă parte să ofere celor interesaţi variante alternative de tratament.
Evident, proiectul lui Blaga are şi o aplicaţie practică, prin el urmând a se obţine bani care să fie reinvestiţi pentru păstrarea tradiţiilor.
„În America de Sud, mai multe state au recunoscut comunităţilor de indigeni dreptul de proprietate intelectuală asupra cunoştinţelor medicinale tradiţionale.
În consecinţă, o serie de patente înregistrate fraudulos de companii în Statele Unite sau aiurea au fost anulate”
explică Blaga. Există, de câţiva ani, la nivel internaţional, o dezbatere foarte serioasă cu privire la dreptul de proprietate intelectuală al comunităţilor asupra cunoştinţelor tradiţionale şi expresiilor folclorice.
Orădeanul este convins că şi România ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această bătălie, pentru că, spune el, ţara noastră este una dintre puţinele state ale Uniunii Europene care au păstrat până azi varii forme de cultură tradiţională, dar care sunt şi folosite abuziv, în scop lucrativ, de particulari.
Blaga susţine că banii obţinuţi din redevenţele datorate utilizării cunoştinţelor tradiţionale ar trebui reinvestiţi în conservarea lor. Pentru a explica situaţia, orădeanul face o comparaţie cu muzica populară. Aceasta
„aduce beneficii unor interpreţi, unor televiziuni, însă nu aduce nimic comunităţilor care au creat-o, au moştenit-o şi au transmis-o până la noi.
Există doar, teoretic, obligaţia caselor de discuri de a plăti un timbru folcloric. Şi atât”
spune Blaga. Mai mult, cercetătorul ar vrea ca legea să impună taxe suplimentare celor care ies din cadrul autentic al interpretării muzicii tradiţionale, pentru a descuraja ceea ce el numeşte „manelizarea muzicii tradiţionale”.
Pentru aceasta, este, însă, nevoie de un cadru legislativ, iar Octavian Blaga este hotărît să caute o largă susţinere pentru o lege care să-i oblige pe cei care folosesc în scop comercial reţete de medicină tradiţională, produse alimentare tradiţionale ş.a.m.d. să plătească o taxă.
Dincolo de a scrie un proiect prin care să câştige 100.000 de euro, Tavi Blaga este convins de utilitatea medicinei tradiţionale pentru că a verificat-o pe propria lui piele. În perioada în care a stat imobilizat la pat datorită herniei de disc, orădeanul a încercat mai multe leacuri şi reţete tradiţionale.
A respectat o dietă alimentară, consumând doar mâncăruri din miel, păstrăv, ficat, lapte de vacă, ou fiert sau alune, a folosit coada calului pentru ceai, rădăcini de tătăneasă amestecate cu untură pentru alifie şi iarbă tare pentru comprese şi a făcut mai multe exergiţii fizice asemănătoare elongărilor din medicina modernă. Rezultatul? După două luni era pe picioare.
Cei cinci câştigători ai „Rolex Awards for enterprise” vor fi anunţaţi anul viitor.
Dacă Blaga va câştiga aceşti bani şi va începe punerea pe picioare a proiectului, întreaga ţară va avea de câştigat, pentru că exemplul lui ar putea fi urmat şi de alţi iubitori de tradiţii din România.
În plus, dacă va fi adoptată de Parlament, noua lege propusă de orădean va aduce bani în satele româneşti, bani cu ajutorul cărora se va putea recupera o parte a tradiţiilor localnicilor. Să nu mai vorbim despre faptul că jalnica manelizare a muzicii tradiţionale se va mai potoli pentru că altfel vor gândi „culegătorii” de folclor dacă vor fi nevoiţi să scoată nişte bani din buzunar.
Dacă însă Blaga nu va câştiga va fi măcar împăcat cu sinte. Spre deosebire de toţi cei care fac pe tradiţionaliştii şi se îmbracă în costume populare la care îşi asortează pantofi de ultimă generaţie sau coafuri desprinse din revistele de modă, el măcar a încercat să schimbe ceva.